A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V W X Y Z
PRIMA PAGINĂ (pagina literei A şi a link-urilor spre celelalte litere)
NordLitera – Un dicţionar al scriitorilor din nord (Ţara de Sus, Bucovina, Fălticeni, Suceava) sau Un dicţionar al scriitorilor de la frontiere şi din insule nordice
Dicţionarul (iar, în prima fază a alcătuirii acestuia, doar lista) conţine numele unor scriitori care s-au născut şi/ sau au creat într-un areal geografic delimitat aproximativ, din perspectivă (şi) temporală reperele sale fiind, mai întâi, două dintre cele şapte ţinuturi ale Ţării de Sus a Moldovei feudale, respectiv Suceava şi Cernăuţi, apoi, de la 1775 şi până la 1918, cel al Bucovinei devenită parte a Austriei Imperiale (în care Cernăuţii au devenit polul cultural de referinţă) şi, totodată, al celor de margine, mai ales la sud, unde o identitate culturală aparte s-a conturat în zona Fălticenilor. După Marea Unire – judeţele interbelice Cernăuţi, Storojineţ, Rădăuţi, Câmpulung, Suceava (incluzând şi Solca, Arbore, Dragomirna, Ilişeşti) şi Baia, cu reşedinţa la Fălticeni (cu plasele Boroaia şi Mălini, dar fără plasa Paşcani); ulterior şi până acum, reper ne este conturul judeţului Suceava din zilele noastre şi, totodată, cel al Bucovinei istorice.
Avem în vedere un astfel de demers întrucât, bunăoară, un dicţionar al scriitorilor din Bucovina de ieri şi de azi nu-i include pe cei care s-au născut şi/ ori s-au manifestat în zonă înainte de 1775, dar nici pe cei din ţinuturi învecinate care, chiar despărţite de vreun „cordun” (de odinioară sau din prezent), nu s-au înstrăinat (şi nu se înstrăinează) unele faţă de altele.
Se înţelege că, din această perspectivă, dicţionarul este dificil de intitulat, fiindcă, de exemplu, Ţara de Sus era mult mai întinsă decât Bucovina şi ţinutul Fălticenilor de mai târziu luate împreună. Sau, deşi ar conţine un număr însemnat de autori ce pot fi numiţi „bucovineni” (de ieri şi de azi), sunt şi ceilalţi, de asemenea numeroşi, nu mai puţin însemnaţi… Astfel încât, cel puţin pentru această etapă de iniţiere a proiectului, vă rog să îngăduiţi varianta de titlu „NordLitera – Un dicţionar al scriitorilor din nord (Ţara de Sus, Bucovina, Fălticeni, Suceava)”.
Update – Ulterior, am optat pentru această variantă de titlu: „MordLitera – Un dicţionar al scriitorilor de la frontiere şi din insule nordice”, cu precizarea că avem în vedere, de la începutul listei/ „poveştii” noastre, atât frontiere de limbă şi cultură, cât şi frontiere interstatale de ieri şi de astăzi.
Iniţial, intenţionam ca dicţionarul să fie deschis, din perspectivă temporală, cu Dosoftei (născut la Suceava sau în imediata apropiere, la 26 octombrie 1624), ca întemeietor al poeziei în limba română, dar ulterior am găsit cuvenit ca el să înceapă cu Grigore Ţamblac (n. 1367, Târnovo, la sud de Dunăre), de numele căruia se leagă, printre altele, înfiinţarea, în anii de după 1400, a Academiei Domneşti de la Suceava, perioadă în care a scris, în limbile greacă şi slavonă, „Viaţa Sfântului cel Nou de la Suceava”. Cititorii vor că lista/ dicţionarul va cuprinde atât autori născuţi în zonă, cât şi autori care, chiar şi vremelnic, au locuit şi creat în zonă, legându-şi numele, într-un fel sau altul (unii au studiat, alţii au debutat, au colaborat cu o anume consecvenţă, sunt înmormântaţi etc.), de aceasta. Mai precizăm că autorii pe care îi avem în vedere nu sunt doar de literatură beletristică, ci şi de lucrări specializate (de ex. filologie, istorie, filosofie, dar nu medicină, tehnică etc.). Marea majoritate a autorilor au scris şi scriu în limba română, dar veţi regăsi în dicţionar şi autori de limbă germană, ucraineană, idiş.
Cu privire la toate cele de mai sus, îi rugăm pe cititorii acestei pagini să ne transmită, în spaţiul de mai jos, destinat comentariilor, sugestiile lor şi informaţii dintre cele care (cu siguranţă!) ne-au scăpat până acum. În ce-i priveşte pe autorii contemporani (născuţi în judeţul Suceava sau în nordul Bucovinei ori care îşi desfăşoară activitatea aici), îi aşteptăm şi cu informaţii succinte despre ei, specifice unui dicţionar. Sprijinul lor va fi deosebit de preţios în elaborarea unei lucrări corecte şi utile în mediul virtual! | L.D. Clement
Repere bibliografice
Înspre documentarea acestei lucrări, am consultat surse variate, de la istorii ale literaturii, dicţionare şi antologii anterioare, la periodice (mai ales „Bucovina literară” şi „Scriptum”) şi materiale de presă tipărită (în primul rând, cotidianul „Crai nou”) şi online. (Ne vom preocupa şi în continuare în acest sens!) Vom reveni în curând, menţionând aici cele mai importante surse (printre ele numărându-se lucrări realizate sau coordonate de Emil Satco – căruia îi păstrez o caldă recunoştinţă şi fiindcă datorită lui cartea de versuri a subsemnatului a fost aşezată în rafturile Bibliotecii Bucovinei, Eugen Dimitriu, Adrian Dinu Rachieru, Ion Drăguşanul, Mircea Irimescu, Nicolae Cârlan, Cătălin Ciolca, Alis Niculică, Carmen Veronica Steiciuc, Ştefan Alexandru Băişanu).
