Camelia SIMA:
„Parfumul este un acord al sinelui cu dezacordul, o întoarcere la magia pură“ (Serge Lutens)
Considerat simbol al măreţiei şi deseori amintit în scrierile religioase (apare în Scriptură de 75 de ori) lemnul sacru şi sfânt din care este construit acoperişul Sfântului Mormânt al Mântuitorului şi din care Solomon a ridicat Templul lui Ihave ori palatul regal, cedrul este eroul poveştii noastre de astăzi.
Simbol al Libanului de care se leagă prin Mount Lebanon unde, în vremuri îndepărtate, creştea pădurea lui Dumnezeu, cedrul apare în parfumerie încă din antichitate, pe pereţii vechilor piramide egiptene regăsindu-se ca şi componentă a lui kyphi- parfumul sacru- dar şi în grădinile suspendate ale lui Nabucodonosor ori în templele indiene, ca lemn de construcţie a acestora împreună cu santalul, iar numele său vine din limbile antice greacă şi latină, „kedros”, rădăcină din care a derivat şi un alt cuvânt, citrice, deseori motiv de confuzie (l’eau cedrat era la vremea sa o apă pe bază de citrice nu de cedru).
Uleiul esenţial de cedru, numit de Plinius cel Bătrân în scrierile sale „cedrium” conţine guaiacol şi era folosit la îmbălsămare, iar studiile recente ale cercetătorilor ruşi au demonstrat faptul că acest copac are o compoziţie chimică similară cu cea a citaminelor umane, fiind astfel pe drept considerat un simbol al longevităţii şi sănătăţii, cu proprietăţi terapeutice ieşite din comun.
Din familia coniferelor, eroul nostru se regăseşte într-o mare varietate: cedrus atlantica (Maroc), cedrus brevifolia (Cipru), cedrus libani (Liban), cedrus deodora (Asia Centrală), cedrus Thuya şi cedrul roşu de Virginia (America de Nord), din acesta obţinându-se prin distilarea cu vapori de apă a frunzelor, conurilor şi chiar a tăieturilor proaspete din trunchiul copacilor, un lichid oranj cu gust dulceag şi miros sec, puternic, de creioane proaspăt ascuţite. Se regăseşte în aproximativ 14% din parfumurile actuale şi este un bun fixator, folosit cu predilecţie în parfumeria masculină, în acorduri tipic lemnoase ori lichenoase, chypre cuir.
Recompus chimic, asemeni multor ingrediente, îl regăsim sub numele de cedril metil cetonă, cedrol, acetat de cedril şi cedambrer, cu o nuanţă distinctă de ambră şi este deseori asociat cu iononele (mirosul sintetic de violete) şi labdanum (răşină folosită în antichitate la prepararea tămâiei), iar dintre primele parfumuri cu cedru putem aminti pe cel creat de Martial pentru domnişoara de la Valliere- a la Duchesse, un parfum creat în secolul XVII cu iasomie, cedru şi jonquille ori săpunul preferat de Napoleon, Brown Windsor, cu miros de lavandă, bergamot, cuişoare, rozmarin, cimbru şi cedru, iar dintre clasicele parfumuri pe cel creat de casa Creed în anul 1875, Bois de Cedrat.
În parfumeria actuală cedrul se regăseşte în notele de bază ale parfumurilor masculine: Jules – Dior, Tuscany – Aramis, Cacharel Homme, Fahrenheit – Dior, Le Male- Jean Paul Gaultier, Hermes Terre- Hermes, Antaeus- Chanel, Aqua di Gio for Men- Armani, în apele de colonie Guerlain Eau de Cologne Imperiale (creat în 1853) sau Eau de Fleurs de Cedrat (1920), Bleu- Chanel lansat anul trecut, dar şi în parfumeria feminină: L’anarchiste – Caron, Shalimar – Guerlain, L’eau Belle- Azzaro, Antilope- Weil, Visa- Piguet, Nahema- Guerlain, Talisman – Balenciaga, Magie Noire – Lancome sau Givenchy Very Irrezistible Poesie d’un parfum d’hiver.