„Ion Popescu-Sireteanu şi arta sa de a zidi timpul…” (ed. Printis, Iaşi, 2015) poartă semnătura scriitorului vâlcean Nicolae Ciurea-Genuneni, care, fapt semnificativ, l-a avut profesor de română pe cărturarul bucovinean Traian Cantemir. De altfel, mărturiseşte autorul, pe prof. Ion Popescu-Sireteanu l-a cunoscut cu câţiva ani în urmă, când purcese la alcătuirea unui volum monografic despre T. Cantemir; căutând cât mai multe informaţii, la sugestia fiului acestuia, prof. univ. dr. Lorin Cantemir, avea să cunoască din ce în ce mai bine… „un român autentic «în cuget şi simţire», «cu dorul şi dragostea la purtător» pentru localitatea sa natală Mănăstioara-Siret (cu oamenii săi, cu bune şi cu rele), pentru Bucovina-mamă (sfârtecată de istorie) şi Ţara-mamă (cu nenumăratele ei necazuri)”. „Aveam să descopăr – mărturiseşte Nicolae Ciurea-Genuneni – „un cărturar îmbogăţit de pe urma unei mori cu valţuri multe ce macină timp şi cuvinte. O moară invizibilă, ascunsă în sufletul său de «măcinător neadormit» care a supravegheat până la 80 de ani de viaţă şi mai continuă să supravegheze «produsele finite ale măcinişului»”: Ion Popescu-Sireteanu. | L.D.C.
