Viaţa literară suceveană la începutul deceniului al şaselea
Cele trei articole de analiză a activităţii scriitorilor suceveni apărute, în ordine, la 3 aprilie 1950, 29 iulie 1951 şi, respectiv, 25 noiembrie 1951 sunt în măsură să ofere prin ele însele pulsul cultural al acelei epoci, climatul specific nu numai spaţiului sucevean. Iată cum stăteau lucrurile:
I. „La un an de la constituirea Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română – succese în muncă obţinute de filiala Suceava”
„În ziua de 27 martie a. c. s-a împlinit un an de la Conferinţa Scriitorilor din R. P. R., organizaţie unică a Scriitorilor legaţi de popor a cărei sarcină măreaţă este de a contribui puternic la lupta pentru socialism, pentru pace, prin orientarea scriitorilor noştri spre teme noi, puternic legate de realitatea nouă ce creşte în ţara noastră, prin promovarea unei literaturi noi, puternic străbătută de spiritul de partid, care să constituie o armă de luptă în mâna poporului muncitor.
Constantin Ştefuriuc
Salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, adresat conferinţei, arată scriitorilor că sarcina lor este de a crea „o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece ţara noastră în drumul ei spre socialism, o literatură care să fie ea însăşi un factor al acestor transformări”. Acest apel a găsit un larg ecou în rândurile scriitorilor. În anul ce s-a scurs de la constituirea Uniunii Scriitorilor, tânăra noastră literatură a înregistrat o serie de însemnate succese. Literatura noastră s-a îmbogăţit cu opere valoroase ca Mitrea Cocor de M. Sadoveanu, Negura de Eusebiu Camilar, Oţel şi pâine de Ion Călugăru, Minerii şi Cetatea de foc de M. Davidoglu, Cumpăna de Lucia Demetrius, Iarba rea de Aurel Baranga etc. Noi cadre de prozatori şi poeţi s-au ridicat – Petru Dumitriu, Petre Dragoş, E. V. Galan, Marin Preda, Dan Deşliu, Veronica Porumbacu, Ivanicki Olteanu, Vasile Iosif, poeţi şi prozatori care urmând pilda celor vârstnici ca A. Toma, Mihai Beniuc au dat lucrări deosebit de valoroase. De asemenea, un mare avânt au luat literaturile de alte limbi din R. P. R. Au apărut opere valoroase în limba maghiară şi în limba idiş şi au început să mijească talente autentice şi de scriitori de limbă germană.
De asemenea o preocupare de frunte a constituit-o traducerea celor mai de seamă realizări ale literaturii sovietice, şi reconsiderarea noilor clasici români: Eminescu, Creangă, Caragiale etc.
Provincia a cunoscut şi ea, odată cu înfiinţarea Uniunii Scriitorilor, o uriaşă transformare din punct de vedere literar. Au luat fiinţă 14 filiale ale Uniunii, filiale în care cresc şi se dezvoltă talente noi din rândurile muncitorimii, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii progresiste, unde apar almanahuri literare conţinând rodul tânăr al muncii acestora, unde scriitorii tineri şi cei vârstnici se integrează zi de zi, hotărâţi, alături de scriitorii din capitală, în marele front al luptei pentru o literatură nouă, puternic realist socialistă.
Într-adevăr munca de creaţie literară, din provincie, cunoaşte o înflorire fără precedent în ţara noastră. Barierele dintre „Capitală” şi „Provincie”, atât de cu grijă ridicate şi întărite de veninoşii mercenari ai literaturii burgheze, sunt dărâmate. Astăzi editurile noastre tipăresc operele scriitorilor noi legaţi de popor, indiferent din ce colţ de ţară au venit.
În cele 10 luni de la înfiinţare, Filiala Suceava a Uniunii Scriitorilor a înregistrat şi ea, în munca ei, succese deosebit de însemnate. Pe lângă faptul că a descoperit un număr destul de mare de talente ca: Valeria Boiculesi, Traian Filip, Ecaterina Mihăescu, Virginia Ivaşcu (muncitoare), Sandi Gheorghe (ţăran muncitor), Vasile Bobu (muncitor), Stela Cheşa, I. Theiler, Tarcu Gheorghe (muncitor), Ana Popovici (ţărancă muncitoare) etc., a contribuit mult la creşterea ideologică a unor scriitori mai vechi ca: Ilarie Poştaşu, George Sidorovici, Ion Creţianu, D. Marcu, T. Gr. Coştiug, Gruia Bodnărescu, Atanasie Spetcu, Dragoş Vicol etc. | Text stabilit şi comunicat de Nicolae CÂRLAN
Articolul intregral poate fi citit aici.
