Nu de mult, în preajma zilei Unirii Principatelor, scriitorul câmpulungean Ioan Popoiu și-a lansat noua sa carte „Întemeierea României (1859-1918)”.
Moldovean, mai precis gălățean de origine, Ioan Popoiu a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie din Iași și mai târziu Teologia Pastorală la Facultatea „Andrei Șaguna” din Sibiu. A fost repartizat ca muzeograf la Muzeul „Țara Făgărașului” din Făgăraș.
Spirit cercetător, a scris, în 1991, „Monografia Făgărașului”, dar preocupările sale nu se opresc aici. Publică, în 2008, primul său volum de poeme, „Vifor eretic”, despre care George Bodea scria în cartea sa „Secante”, sub titlul „Erezia ca formă a poeziei”: „Volumul «Vifor eretic» este o carte de vizită care îl definește pe poet: lucid, interiorizat, melancolic, atras de latura metafizică, spirituală a lumii”.
Din 2010 încep preocupările sale pentru scrierea unor noi lucrări despre istoria națională și universală. Apare astfel volumul „Statele din sud-estul Europei (1804-1999)”, urmat în 2012 de „România în mileniul migrațiilor (275-1246)”, (carte publicată în doua ediții).
Între timp revine pe meleaguri câmpulungene, predând ca profesor de istorie la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, din Câmpulung Moldovenesc, unde se stabilește, precum şi la alte școli din zonă.
Studiind mii de pagini, scrise de mari istorici, precum: Xenopol, N. Iorga, C. Giurăscu, Alexandru Zub, Gh. Platon și alții, I. P. scrie cartea „Statele medievale românești (1386-1714)” despre care Cătălin Turliuc spunea la lansarea acesteia că, autorul ne prezintă „o imagine credibilă, pertinentă, convingătoare a evului mediu românesc, încărcat de miresmele, frumusețile și suferințele trecutului nostru”.
În 2018 lansează cartea „Întemeierea României (1859-1918)”. Este o carte importantă care înfățișează parcursul ascendent al întemeierii și evoluției României moderne. Autorul se referă la principalele etape ale constituirii și consolidării României moderne, începând din 1859 și până la Marea Unire din 1918.
Cartea, cu peste 600 de pagini și 1300 de note, cuprinde zece capitole consacrate fiecărui moment important din acest interval: Revoluția de la 1848; Unirea Principatelor din 1859; Reformele lui Cuza; Prințul străin și Constituția din 1866; Independența din 1877; Românii din provinciile subjugate; Războiul pentru întregirea neamului (1916-1919) și Momentele Unirii din 1918 (Basarabia, Bucovina, Transilvania).
Epilogul cărții se referă la Conferința de pace de la Paris, din 1919-1920, la care marile puterii au recunoscut Unirea din 1918 și formarea României Mari.
„Noul volum («Întemeierea României») – spunea la lansarea cărții la Universitatea din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu – este considerat ca o secvență esențială din istoria noastră, o oglindă a unei epoci fundamentale de istorie națională…”
Cărțile lui Ioan Popoiu ca și aparitiile sale în diverse antologii și reviste literare din țară și din lume (Australia, Canada, SUA ca și Republica Moldova) s-au bucurat de aprecierea unor personalități în domeniu, precum cei amintiți mai sus și alții. Pentru meritele sale, în martie 2018, scriitorul Ioan Popoiu a fost primit în Uniunea Scriitorilor de Limbă Română (USLR) din Republica Moldova.
Scriitorul rămâne în continuare preocupat de istorie, dar pregătește şi o carte intitulată „Amintiri, tărâmul pierdut”, precum și un volum de eseuri intitulat „Faust și Mefisto”, publicând în același timp reportaje de specialitate („Marșul Centenarului” etc.).
Neobosit, stăruitor mereu în căutare de noi informații ce privesc istoria poporului roman și nu numai acest autor se afirmă din ce în ce mai mult printre condeierii bucovineni apreciați. | ARTEMISIA IGNĂTESCU
