Konstantyn Ungureanu-Box ne binecuvântează cu un poem închinat eroii neamului, închinat jertfei, închinat României, închinat Tricolorului.
„Măria Sa, Tricolorul” reprezintă titul care adună toată Istoria României, într-un poem în care autorul îmbină armonios talentul literar cu Sfintele Învățături.
Prin acest poem descoperim o altă sensibilitate a sensibilitatea maestrului Konstantyn Ungureanu-Box. Una care se apropie de religie, de învățăturile bisericești, care sunt eterne, cum este și jertfa eroilor pentru apărarea patriei.
Țara, pentru Konstantyn Ungureanu-Box, reprezintă Tricolorul. Simbolul veșnicie și a purității. | DAN ŞARPE
Măria Sa, Tricolorul
de Konstantyn Ungureanu-Box
În mâinile milostivirii Tale
Încredințez sufletul și trupul
Simțurile și gândurile mele
Și toate cele trebuincioase
Înălțate-i cruci
Ochii de unde se naște lumina
Cu toată Lumina
Binecuvântează-mă
De cel căpătuit mă izbăvește
Primește smerita mea plecăciune
Din scutul durerii ridică-mă
Într-un slova numelui Tău
Căci Tu ești prima mea bucurie.
Prima mea bucurie
A fost întodeauna Lumina
Cel din începutul zidirii m-ai făcut
Cărțile să mă lumineze.
În mâinile Tale îmi dau sufletul
Patria mea
Luminii tale m-ai învrednicit
Ale Sfintei Treimi
Tuturor Scripturilor.
Întru Tine
Spre Tine
Nădăjduiesc
La glasul pătimirii mele
După mulțimea îndurările Tale
Văzuți și nevăzuți suntem
Asupra mea revarsă poruncile Tale
Căci spre Tine îmi este gândul.
Întărește-mă cu Steaua Ta
Cel ce în toată vremea ești
Închinat și mărit
Cu puterea Crucii Tale
Înarmează-mă
Vrăjmașii a-i pune pe fugă.
Umila mea plecăciune o ascultă
În tot lucru bine a sporii
Folositor și bine plăcut Ție
Trăitor Carpaților și Înger în trup
Arătându-mă
De slove purtător cerești daruri
Prin Tine Patria Mea
Învățăturilor folositoare
Iubitului meu popor
Potrivnic neamului meu
Sunt eu, Patria Mea
Silit m-am văzut
Îndatoriile vrăjmășească
Vremelnică fericire cu luare aminte
Împărăția Sfinților noștrii Părinți
Harul și pacea în tot neamul
Sfânt Duh să fie cu mine cu toți.
Blagoslovește, Părinte
Patria mea
Precum mă vezi sunt pretutindeni
Lumină și Îngerul Morții
Murind pentru tine.
Ispitele mele sunt fără de număr
Mintea să nu mai lupte cu sufletul
Luminează-mi inima
Și ridică-mi mintea mea la Cer
De Steaua Ta să mă bucuri
De Chipul Tău.
Patrie
Te-am pus în mormânt arătându-Te
La Înălțare te-am văzut biruind
De la cer la pământ
De Sfinții Tăi Voievozi
Întru mărire Celui în Treime lăudat
Cărui îi se cuvine
Cinste și închinăciune
Aleșilor Tăi m-am arătat
În numele Voievodului Domn
Tuturor oamenilor – chip de Duh
De nor luminos
Limbă de foc deasupra Tuturora.
Fericit este cel ce caută
Aminte să luăm
Dumnezeieștele Scripturi
Măria Sa, Tricolorul.
Slăvă ție, Patria mea
Slavă ție Domn pământean
Presfântă Treime Tricolor ceresc
Fărădelegile mele Te caută
Milostiv și de oameni iubitori.
Lumescul meu trup te salută
Tu ești chipul
Sunt poporul Tău
Lucrul faptelor Tale
Numele Tău lăudat și slăvit.
Milostivirii Tale deschide-mă
Într-un Tine nădăjduiesc nevoii
A trece somnul în pace
Mântuirea românescului neam.
Patria mea
Nu te îndepărta de mine
De cele trupești și fără de Chip
Luminează-mi mintea
Cu lumina Sfintei Cruci
Trupului meu cu Patima
Și curățirea cuvintelor
La vremuri mă ridică
Spre a Ta slăvire
Fără de început
Fără de sfărșit.
