Cititorii acestei publicaţii, care a fost o gazdă primitoare pentru cronicile întâlnirilor din cadrul proiectului cultural „Dialogul artelor”, iniţiat de un inimos colectiv de la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi care s-a desfăşurat pe parcursul a trei ani, cunosc deja că acest proiect s-a reluat, au avut loc întâlniri la Horodnic de Jos, Pârteştii de Jos şi Gura Humorului. Despre această recentă întâlnire apreciem că a fost una de excepţie, pentru că a mediatizat activitatea unui poet şi grafician cunoscut drept una dintre personalităţile marcante ale culturii bucovinene şi naţionale: Constantin Hrehor. La zece ani de la precedentul volum de poezie (între timp autorul a publicat proză, volume de etnografie ş.a.) şi la treizeci de la precedenta expoziţie de grafică, Constantin Hrehor vine în faţa publicului iubitor de cultură cu un nou volum de poezie „Stup în delir” şi cu o impresionantă expoziţie de grafică, intitulată simbolic „Kalinografii”.
Gazdă primitoare a evenimentului a fost Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina. Din partea colectivului de aici, doamna Elvira Romaniuc a rostit un cald cuvânt de deschidere, în care a apreciat această întâlnire ca „un dialog în adevăratul sens al cuvântului, îmbinând cultura tradiţională cu cea contemporană, avându-l în centru pe scriitorul şi graficianul de excepţie, Constantin Hrehor”. Gazda a remarcat printre oaspeţi pe reprezentanţii Centrului Cultural „Bucovina”, scriitori şi oameni de cultură din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, Şaru Dornei, Moldoviţa. Întâlnirea a fost onorată şi de primarul oraşului, Marius Ursaciuc.
În debutul întâlnirii, participanţii au fost impresionaţi de talentul şi dăruirea cu care membrii grupului „Perpetuum folk” de la Şaru Dornei, îndrumaţi de prof. Alina Tiniuc, au interpretat cântece mai vechi sau mai noi, într-o armonizare perfectă, cu texte care transmit mesaje profunde şi având ca solistă o fetiţă cu o voce de excepţie: Roberta Oraniţă. Recentul volum de versuri „Stup în delir” semnat de Constantin Hrehor (membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, doctor în istorie premiat de Academia Română, de USR, de SSB, de Fundaţia Culturală a Bucovinei ş.a.) a fost prezentat de către criticul literar Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor-şef al revistei „Bucovina literară”. După opinia sa, poetul este „artizanul unei poetici a rigorii cu sine”, care transmite imagini tulburătoare, grave, care „poartă războiul crud cu lumea” (ca toţi poeţii adevăraţi – n.n.). Titlul este „definiţia metaforică a oraşului dezumanizat… care se poate salva prin iubire, dragostea dând sens şi echilibru şi asigurând ieşirea din labirint”. Criticul remarcă şi raportarea la iubire „aflată în tot şi în toate, pe care o păstrează curată în sufletul său”. Analiza pertinentă a poemelor lui Constantin Hrehor , redactate în vers alb, încărcate de simboluri profunde, a fost susţinută de lectura unor fragmente selectate de vorbitor. Volumul, ilustrat cu lucrări grafice sugestive ale autorului, reţine şi fragmente din generoasele aprecieri critice de care se bucură opera literară a lui C. Hrehor în rândul confraţilor. Despre expoziţia de grafică a vorbit, în termeni superlativi, pictorul Constantin Ungureanu-Box. „Constantin Hrehor este un om care vine dintr-o poveste, în grafica sa, despre care nu poţi vorbi fără să-i citeşti cărţile, pune multă ştiinţă… arta este subordonată vastei sale culturi umaniste, toate au conţinut şi consecinţe estetice”. „Grafica este o sumă de texte desenate, joacă rolul unui metatext imagine”, lucrările sunt „asimilări metaforice ale universului, oferind o lectură unică” a mai menţionat , printre altele, C. Ungureanu-Box.
În intervenţia sa, distinsul autor a apreciat că acest dialog s-a concentrat asupra creaţiei sale, considerând că poezia şi grafica sunt două oglinzi care se reflectă reciproc. A motivat alegerea Humorului pentru acest eveniment pentru ospitalitatea spirituală pe care o oferă, pentru prietenia cu „baciul etnografiei nordice” Mihai Camilar, pentru spaţiul foarte generos de expunere, care a găzduit mari valori culturale – de talie internaţională chiar –, pentru că această instituţie este „cel mai strălucit şi scump muzeu al identităţii noastre”. Cu înţelepciunea cunoscută, Constantin Hrehor a oferit sugestii pentru înţelegerea semnificaţiei titlului volumului de versuri. S-a declarat dezamăgit de faptul că „trăim într-un timp când dragostea e urâţită, paradigmele s-au schimbat, oamenii caută lucruri uşor de dobândit, nu sunt interesaţi de transfigurare şi metafizică”. Scrisul devine astfel un refugiu. Autorul a recitat câteva poeme sugestive (absolut impresionant, „Floare de măr”), a apreciat capacitatea lui Călin Brăteanu de a ne aduce împreună prin acte de cultură, a apreciat, de asemenea, „trupa de îngeri” de la Şaru Dornei, una de elită, care merită mai mult promovată. Un cald şi înţelept cuvânt de omagiere a scriitorului C. Hrehor a rostit pr. dr. Gheorghe Brădăţan, apreciind că poezia sa este oglinda „stării naţiunii”, cartea fiind una de „pedagogie, în care mintea n-a lucrat puţin şi cine înţelege , învaţă”.
Muzicolog dr. Constanţa Cristescu, consultant artistic la Centrul Cultural „Bucovina”, un specialist recunoscut pentru activitatea de cercetare şi promovare a valorilor bucovinene, a prezentat două cărţi: „Iraclie şi Ciprian Porumbescu”, de Leca Morariu, vol. II, ediţie îngrijită de muzicolog dr. Vasile Vasile, şi culegerea „Folclor muzical din Bucovina”, de Alexandru Voevidca, de care s-a ocupat personal. Prezentarea a fost prefaţată de audierea unei sensibile, dar mai puţin cunoscute piese muzicale din creaţia lui Ciprian Porumbescu „O seară pe Tâmpa”. Dr. Cristescu a pledat pentru cunoaşterea şi punerea în valoare a întregii creaţii componistice a lui Ciprian Porumbescu, a apreciat contribuţia esenţială a lui Leca Morariu la această cunoaştere, inclusiv prin corectarea unor erori care se propagau prin partiturile compozitorului. Vol. II „redă cu detalii perioada studiilor lui Ciprian Porumbescu la Cernăuţi, activitatea sa la Arboroasa, lupta sa pentru românitate, împotriva detrunchierii şi dezromânizării” a spus dr. Cristescu şi a mai oferit spre audiţie o altă excelentă compoziţie: „Dor”. Vol. I ce pune în lumină activitatea de culegător de folclor a învăţătorului bucovinean Alexandru Voevidca este îngrijit de dr. C. Cristescu. Distinsa vorbitoare s-a referit la educaţia muzicală solidă a lui Al. Voevidca, obţinută la şcolile din Cernăuţi, dar şi la structura volumului, la metoda folosită in ordonarea textelor. Ilustrarea muzicală a capitolului dedicat colindei a fost realizată de grupul „Cetina” din Vama, instruit de Nicu Ciocan, grup care s-a remarcat prin interpretare (şi a unor colinde contemporane), dar şi prin frumuseţea costumelor populare purtate de interprete.
Putem opina că am asistat la una dintre cele mai consistente şi mai impresionante întâlniri din cadrul „Dialogului artelor”, o premisă pentru reuşitele viitoare ale acestui proiect. | PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI
