Desfăşurată la sfârşitul lunii noiembrie, întâlnirea cenacliştilor de la Vama nu putea să stea decât sub semnul Unirii, moment de cotitură în istoria devenirii naţiunii române. În buna tradiţie a întâlnirilor, Ion Mugurel Sasu, preşedintele executiv al cenaclului, s-a referit la probleme ce vizează îmbunătăţirea activităţii cenaclului şi a calităţii revistei „Surâsul Bucovinei”, i-a evidenţiat pe cei ce au fost prezenţi în presă şi a anunţat o reuşită – menţiunea obţinută de Sorin Cotlarciuc la Festivalul „Liviu Rebreanu” de la Bistriţa.
Momentele următoare s-au constituit într-un omagiu adus Zilei Bucovinei şi Marii Uniri. Pornind de la afirmaţia lui Vasile Alboi Şandru „Nu era cu putinţă unirea fără mica Bucovină”, col. (r.) Ioan Abutnăriţei s-a referit la situaţia din zilele premergătoare unirii Bucovinei cu România, prin voinţa Congresului Naţional şi a făcut precizări despre prezenţa generalului Iacob Zadik în Bucovina. Ideea unirii a fost susţinută şi prin creaţiile literare proprii, prezentate de Luminiţa Ignea (care a citit şi câteva haikuuri), de subsemnata şi de scriitorul Ion Grămadă, cu poemul „Cu dor şi drag de Bucovina”, dar şi cu o selecţie de citate din mari istorici şi scriitori, care s-au constituit într-un elogiu adus acestui ţinut mirific. Dacă în alte întâlniri Simion Tudurean ne descreţea frunţile recitând texte satirice, acum a ales un fragment din „Legenda Câmpulungului” pe care a versificat-o în cca. 100 de strofe. Florentin Cauc a prezentat un poem alcătuit împreună cu Sorin Cotlarciuc, dedicat lui Corneliu Vadim Tudor – omul, intitulat „Unde-i tribunul?”, text apărut în publicaţia „România Mare”, dar şi două epigrame dedicate lui Sorin Cotlarciuc.
O intervenţie urmărită cu interes a fost aceea a istoricului Ioan Popoiu, care a prezentat o nouă pagină despre istoria creştinismului din prima jumătate a sec. al IV-lea, secol care, după cum menţiona vorbitorul, a însemnat „sfârşitul unei lumi”, Edictul de la Milano hotărând tolerarea tuturor credinţelor. Astfel, creştinismul a devenit o religie licită. Prof. Popoiu a adus în discuţie şi alte amănunte, deosebit de interesante. A urmat o lansare de carte, cunoscutul istoric Ion Cernat prezentând, cu acribie, un nou volum apărut la editura „Junimea” din Iaşi, „Statele medievale româneşti între anii 1386-1714”, sub semnătura lui Ioan Popoiu, lucrare care contribuie la lămurirea istoriei acestei perioade. „Studiul acesta complex este o adevărată saga, demonstrând că istoria este un continuum. Prof. Popoiu a înregistrat pe toţi cei care au avut un rol în istoria noastră, a citit tot, are păreri personale, are şi stil” a spus, printre altele, prof. Cernat. Vorbind despre documentarea pentru acest studiu, prof. Popoiu a evidenţiat că universitatea din Suceava deţine un foarte bogat fond arhivistic şi de carte, care ar merita să fie mai mult pus în valoare.
Gheorghe Solcan a venit de la Gura Humorului cu un coleg, Vasile Grămăticu, autor de poezie (a lecturat câteva poeme), fiind îndemnat de Ion Mugurel Sasu să colaboreze la revista cenaclului. Despre modul forţat în care se făcea politizare în deceniul 50-60 al secolului trecut a relatat Gh. Solcan, prin schiţa umoristică „Proces-verbal”. Marian Călinescu a ales spre lectură două fabule din La Fontaine, adecvate contextului social actual. Cum era de aşteptat, s-a „pus la cale” întâlnirea următoare, cu Moş Crăciun şi alte surprize care să ne bucure de sărbători. | PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI