Constantin Tiron a aprins „Rugul credinţei” pe 29 septembrie 2016 la Casa Culturii din Câmpulung Moldovenesc. Este vorba despre lansarea unui volum de sonete religioase, apărut recent la Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi închinat memoriei părinţilor şi bunicilor săi care i-au arătat, încă din pruncie, calea cea dreaptă şi frumuseţea vieţii creştine. Cartea, prezentată de profesorul preot Petru Crăciun, care este şi semnatarul cuvântului lămuritor ce ţine loc de prefaţă, şi de profesorul scriitor George Bodea, şi-a făcut ieşirea în lume în prezenţa unui public numeros format din reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai instituţiilor de cultură câmplungene, reprezentanţi ai clerului, scriitori şi artişti, membri ai cenaclurilor literare frecventate de autor, precum şi mulţi câmpulungeni iubitori de poezie şi de Dumnezeu.
Tot în seama părintelui Crăciun a revenit şi rostirea mesajului de întâmpinare prin care şi-a exprimat surpriza şi bucuria de a avea în faţă un număr atât de impresionant de admiratori ai artistului Constantin Tiron. Prin pilda înmulţirii talanţilor, pr. Petru Crăciun ne arată cum, dăruit cu haruri multiple, Constantin Tiron şi-a folosit talantul cu talent, dăruind lumii, de-a lungul carierei sale multe momente de încântare şi desăvârşind prin prezenta carte lucrarea sa care este cuvântul frumos şi înţelept. Desfătarea spirituală pe care ne-o oferă poezia religioasă a lui Constantin Tiron vine dintr-o lungă şi bogată experienţă artistică în urma căreia, ajuns la o „înţelepciune iluminată”, se face pe sine ofrandă vie întrupată în poezie.
Mai apoi, pr. Crăciun a dat glas mesajului liric elogios al poetului bucovinean Victor M. Ionescu către artistul Constantin Tiron şi către toţi câmpulungenii şi şi-a încheiat propriul discurs cu un citat din binecunoscutul „Ex libris” arghezian – „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”.
După expunerea perspectivei religioase a volumului, a urmat exegeza critică, meticulos şi detaliat efectuată de scriitorul şi criticul literar George Bodea. Amândoi vorbitorii au făcut referire la titlul cărţii, fiecare prin prisma specializării sale: în timp ce preotul s-a raportat la adevărul biblic al revelaţiei divine şi al focului nemistuit al credinţei, profesorul ne-a prezentat etimologia şi aspectele semantico-lingvistice ale cuvântului rug. Volumul de sonete religioase este a zecea carte semnată de omul de cultură, dar prima cu acest gen de conţinut, poetic şi spiritual deopotrivă, relevându-ne un alt Constantin Tiron decât cel cu care ne obişnuiserăm, o altă faţă a personalităţii sale artistice. Ca poetul Constantin Tiron să fie recunoscut la adevărata valoare, scriitorul George Bodea a găsit necesar să facă o încadrare a sa în literatura românească de gen, subliniind influenţele şi aspectele originale din cele o sută de sonete cuprinse în volum, referitor la tematică, dar şi o încadrare încă mai vastă din punctul de vedere al formulei prozodice adoptate, Tiron folosind ambele modele consacrate, atât sonetul italian, cât şi modelul englezesc. Tema centrală a volumului este credinţa manifestată prin iubirea de Dumnezeu, dar, aşa cum aceasta îmbracă mai multe forme, şi motivele literare sunt diferite, de la respectul şi admiraţia pentru natură, la iubirea pentru aproape, începând cu membrii familiei şi prelungindu-se spre tot ce înseamnă uman, de la poezii dedicate unor locuri sau construcţii sacre, la cele care prezintă sărbători sau practici creştine cunoscute. Aspiraţia către divin, deci spre perfecţiune, îl determină aşadar pe Constantin Tiron să opteze pentru o perfecţiune a formei, întrupată de sonet.
Criticul George Bodea mai remarcă la Constantin Tiron o mare frumuseţe a stilului, care, fără o încărcătură stilistică inutilă, este purtătorul unui mesaj limpede, pe cât de curat şi de direct, pe atât de profund. La final, dl Bodea a citit două frumoase poeme cu temă religioasă scrise de Rainer Maria Rilke.
În cuvântul său, senioara publiciştilor locali, doamna Artemisia Ignătescu, s-a referit la îndelungata şi bogata activitate culturală a lui Constantin Tiron, cunoscut nu doar ca actor de teatru şi film, dar şi în calitate de creator şi interpret de momente umoristice, creator de literatură umoristică, atât proză cât şi poezie în formulele consacrate: epigramă, fabulă, rondel, fără să uite colaborarea sa la diverse cenacluri şi reviste din zonă şi nu numai, iniţiator şi redactor şef al revistei culturale a Câmpulungului „Însemnări bucovinene” şi meritele sale de truditor pe tărâmul culturii bucovinene.
Cel mai complex şi complet portret i l-a făcut însă dl Vasile Maftei, prieten şi coleg de cenaclu al omului de cultură Constantin Tiron care, în cei peste cincizeci de ani de activitate artistică, a câştigat la diverse concursuri şi festivaluri peste patru sute de diplome şi trofee, înfiinţând la rândul său grupuri de satiră şi umor, organizând la Câmpulung Moldovenesc primul festival de interpretare pentru copii, „În lumea lui Creangă”. După ce în anul 2009 a primit Premiul Uniunii Epigramiştilor din România, în 2010 i s-a decernat titlul de „Campion al Umorului Românesc” împreună cu medalia „Doctor Humoris Cauza”. Constantin Tiron este, printre altele, membru al Asociaţiei Umoriştilor din România şi membru al Asociaţiei Literare „Păstorel” din Iaşi. „În urbe mici, trăiesc valori mari, care pot crea opere monumentale” a conchis Vasile Maftei, care, spre amuzamentul audienţei, s-a urcat pe un scaun pentru a-şi îmbrăţişa confratele, felicitându-l călduros şi urându-i succes în împlinirea noilor proiecte.
Au delectat asistenţa cu un frumos moment muzical profesorii Romeo Grosu, numit de Tiron „îmblânzitorul de instrumente”, la nai, şi „şlefuitorul de talente” Niţă Bârsă la pian, care au interpretat emoţionante melodii din repertoriul românesc şi internaţional, adecvate evenimentului.
A încheiat evenimentul cultural însuşi autorul, recitând două dintre cele mai reuşite creaţii lirice proprii.
În felicităm la rândul nostru pentru modul minunat în care a reuşit să ne surprindă şi de această dată, întâlnind în poezia sa spiritualitatea cu valoarea literară şi pentru cum a ştiut să îmbrace în strălucitor strai poetic adevărul nepieritor al Cuvântului sacru. | Bibliotecar LUMINIȚA IGNEA
