O luminoasă după-amiază de aprilie i-a reunit pe mulţi iubitori ai artelor în eleganta sală de şedinţe a Primăriei din Gura Humorului, pentru a participa la un dialog şi a sărbători pe o ilustră personalitate culturală a urbei, etnologul Mihai Camilar, la împlinirea unei frumoase vârste. A fost un prilej fericit de a se prezenta o recentă lucrare a sa, „Dicţionar etnologic bucovinean”, un volum de certă valoare ştiinţifică, tipărit cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
În deschiderea manifestării, Constantin Logigan, directorul Casei de Cultură, a evidenţiat activitatea lui Mihai Camilar de cercetător în domeniul folclorului, concretizată în douăsprezece cărţi şi l-a considerat pe autor „demn urmaş al lui Simion Florea Marian”. O tânără şi talentată elevă de la Colegiul „Alexandru cel Bun”, Amalia Istrati, a susţinut un eseu despre artă, cea bucovineană în special, şi a recitat câteva poeme proprii din care s-a conturat o aserţiune interesantă: „să nu dăm răgaz timpului să treacă peste noi”, să nu treacă perfid şi degeaba, am zice. Moderatorul dialogului, Călin Brăteanu, directorul CCPCT, a exprimat bucuria şi privilegiul de a se număra printre prietenii „bădiei Mihai”, care a descoperit atâtea comori bucovinene şi le-a lăsat moştenire urmaşilor prin cărţi foarte valoroase. Calitatea de excelent profesionist, seriozitatea muncii şi vieţii dedicate culturii tradiţionale de care dă dovadă Mihai Camilar au fost relevate şi de consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei. Maestrul Mihai Pânzaru-PIM a amintit că Humorul se poate lăuda cu artişti plastici valoroşi, în frunte cu Radu Bercea, prezent în sală, reîntors de curând de la o manifestare naţională de la Craiova cu un prestigios premiu pentru caricatură, şi prezent, de asemenea, cu peste 50 de lucrări, realizate în tehnici diverse, pe simezele de la Muzeul Obiceiurilor Populare din oraş. Maestrul PIM a prezentat expoziţia de fotografie din Primărie, care pune în valoare frumuseţea şi trăinicia caselor vechi din lemn din Bucovina. Despre acestea, care urmează „o linie arhitectonică sobră şi plină de eleganţă, ca sufletul oamenilor”, a vorbit Mihai Camilar. Specialistul a realizat o succintă incursiune în istoria evoluţiei casei – „axul fundamental, mediul de concentrare maximă a vieţii de familie” – şi a adus în atenţia celor prezenţi detalii despre semnificaţia elementelor artistice cu care oamenii îşi personalizau casele. Distinsul vorbitor a dat informaţii despre cărţile sale şi a adresat mulţumiri reprezentanţilor tipografiei ROF, directorului Vasile Munteanu şi ing. Căpitan Rodica, prezenţi la dialog, pentru sprijinul acordat în tipărirea cărţilor.
Cunoscutului om de cultură Constantin Hrehor i-a revenit misiunea de a-l prezenta pe sărbătorit, pe care personal l-am numit „meşterul de cuvinte”, deoarece cuvântul este instrumentul prin care Mihai Camilar a eternizat comorile tradiţionale pe care le-a descoperit prin studiu şi cercetare în teren. „Vorbesc despre un om, o operă şi o capodoperă, într-o reuniune a bucuriei prilejuită şi de aniversarea unuia dintre cei mai selecţi oameni ai Bucovinei, etnolog, etnograf, născut la Udeşti, un spaţiu energetic care a dat dăinuirii noastre nume de rezonanţă. Mihai Camilar are o activitate academică, a participat la 65 de sesiuni şi simpozioane de specialitate, a publicat în reviste ştiinţifice din ţară, din Republica Moldova şi Slovacia, a scris într-o frumoasă limbă română. Este un om care cultivă prietenia, acest nobil sentiment care trebuie preţuit dincolo de religie” a spus Constantin Hrehor. Consideră că „Dicţionarul etnologic bucovinean” este o lucrare de referinţă în cultura românească, asemănător altor câteva – puţine la număr – mari lucrări de acest fel, definitorii pentru un spaţiu, aici Bucovina, „aura de nord a ţării”, cum o denumea poetul Nichita Stănescu. „Mihai Camilar duce subsuoară stupii vechimii noastre. A stors mierea lor în cărţi. El este un om al tainelor, ce a pus în scrierile sale ţine de taina devenirii noastre în istorie. Este un om al verticalităţii” a mai subliniat Constantin Hrehor.
O strălucită ilustrare a unor domenii de cultură tradiţională autentică: muzică, joc popular, costum tradiţional – a realizat prof. Constantin Irimia, secondat de soţia sa Ana, împreună cu talentaţii săi „ucenici”, membrii ansamblului ”Dor” de la Moara, care au reuşit să creeze puternice emoţii tuturor participanţilor. Sub semnul prieteniei şi a respectului pentru valori a vorbit şi Mihai Botezatu din Câmpulung, care a transmis aprecieri din partea directorului Muzeului Civilizaţiei Lemnului, Mihai Zahainiciuc, şi a recitat un poem propriu, adevărată declaraţie de dragoste pentru acest tărâm: „Mi-e dor de Bucovina”.
Emoţionantul dialog de la Gura Humorului, pentru care merită aprecieri şi gazdele, în primul rând Primăria oraşului, s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de Călin Brăteanu şi taraful de la Moara, cântecul de final, care i-a antrenat pe toţi participanţii, fiind simbolic, în acord cu omagiul adus culturii populare, acest element identitar naţional: Ţine, Doamne, neamul meu! | Paraschiva Abutnăriţei
