Deşi se spunea că, inclusiv după extinderea utilizării mediului online şi a aparaturii (inclusiv portabile, miniaturizate) de acces la acesta, teoretic, (tot) radioul ar fi mediul viitorului (pur şi simplu pentru că, utilizat ca sursă de informaţie şi de divertisment, consumatorul nu are nevoie de ochi şi de mâini, aşadar, pentru a-l folosi, nu trebuie să se oprească din alte activităţi), un recent studiu Nielsen arată clar că şi în 2015 televizorul a rămas „sursa de ştiri preferată de cei mai mulţi consumatori de media din întreaga lume” – 53%. În clasamentul rezultat (au fost consultate persoane din 60 de ţări), urmează internetul/ motoarele de căutare (38%), tot din aceeaşi zonă, media socială (33%), apoi ziarele (18%), radioul (11%); la urmă revistele tipărite şi cele online (la egalitate, 8%), radioul online (4%). Specialiştii anticipează însă modificări profunde în consumul de media (pondere şi conţinuturi) datorită (din cauza?!) implicării în piaţa mass-media a Generaţiei Z (tinerii născuţi începând din anii 1990-2000), care preferă mai ales media socială (47%), iar apoi televizorul (45%). Deşi specialiştii constată că beneficiarii de media socială încă nu o percep ca o sursă de informaţie, ci ca una preponderent de divertisment, atrag atenţia asupra mecanismului de comunicare/ fenomenului numit „many-to-many”, ce permite oricărei persoane (inclusiv sub un pseudonim şi cu o fotografie falsă) să răspândească „ştiri” (inclusiv false). Context în care – până la eventuala apariţie şi funcţionare eficientă a unui mecanism reglator intern al mediei sociale, capabil de a izola impostura şi falsul – deocamdată se poate presupune că generaţia de azi spre mâine va fi mult mai lesne de manipulat decât cele anterioare. | L.D. Clement
