Ianuarie, lună de început al anului, vine cu speranţe noi, cu zăpezi (din ce în ce mai sărace în ultima vreme), cu emoţia reîntâlnirii cu poezia şi gândurile înalte ale celui despre care credem că a reprezentat şi va reprezenta cel mai bine sufletul românesc: Mihai Eminescu. Ziua sa de naştere este, din 2011, şi Ziua Culturii Naţionale, prilej pentru fiecare dintre noi să înţelegem mai bine ce reprezintă Eminescu pentru cultura română.
O manifestare dedicată Poetului naţional este o provocare pentru revenirea la textul eminescian, pentru a înţelege imensa dorinţă a omului Eminescu de a şti şi de a exprima pledoaria sa pentru adevăr şi de a retrăi emoţiile provocate de armonia poeziei sale. Pentru o asemenea provocare, la Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei s-au întâlnit foarte mulţi iubitori ai lui Eminescu – membri ai Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, ai Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, ai Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, colectivul Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, reprezentanţi ai instituţiei gazdă (din partea organizatorilor), mulţi elevi de gimnaziu şi liceu, profesori.
Atmosfera propice comunicării a fost creată de sensibila interpretare a textului „Codrule, codruţule…”, solist vocal fiind Mihai Rusu de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, un tânăr foarte talentat, care a revenit pe parcurs cu „Atât de fragedă” şi cu „Eminescu…” (muzica Ion Aldea Teodorovici), acompaniindu-se la pian şi chitară.
Directoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, s-a referit la semnificaţia Zilei Culturii Române. Personal, am considerat oportună prezentarea cărţii lui Lucian Boia „Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”, întrucât autorul realizează, cu obiectivitate şi acribie, o radiografie a etapelor formării mitului eminescian şi a destructurării acestuia în raport cu timpul, cu evoluţia socială sau cu modificarea gustului estetic al receptorilor, provocându-ne să-l găsim (regăsim), prin lectură, pe adevăratul Eminescu.
O prezenţă plăcută au constituit-o grupul de eleve din cl. a X-a B de la Liceul Teoretic „Ion Luca” prin ilustrarea, cu texte bine alese, a temei „Influenţe folclorice în opera eminesciană” prezentată, în reperele ei esenţiale, de prof. Jenica Romanică, împreună alegând să poarte frumoase ii naţionale.
Având ca punct de plecare folclorul, poemul „Luceafărul” are multiple conotaţii filozofice. Despre acestea a vorbit scriitorul Gheorghe C. Patza, vicepreşedinte al ASATD.
Dintre iubitorii cei mai tineri de poezie şi de Eminescu, elevii Radu Gabriel Roşu, Miruna Buculei, Cezar Baciu, David Ioja, Cristina Pardău, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 (îndrumaţi de prof. Otilia Nilaş şi Ioana Iuga), Smaranda Gnaciuc, Claudia Ştefănescu, Antonia Filimon, de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 (îndrumaţi de prof. Liliana Țăran) au recitat, cu emoţie, versuri din lirica eminesciană sau despre Eminescu. Li s-au alăturat colegii mai mari Iuliana Roşu, Petrică Ţarcă, Mădălina Rusu, Alina Covaci, de la Liceul Tehnologic „Vasile Deac”, îndrumaţi de prof. Iulia Juravle şi Irina Odochian.
A fost o provocare pentru participanţii maturi să recite (spontan) „La steaua” sau „Lui Eminescu” de Veronica Micle (Ovidiu Tomegea şi Aldona Patraş). Prof. Gruia Ungurian i-a dedicat poetului preferat un poem, iar Alina Covaci, un mănunchi de gânduri de preţuire.
Bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă a realizat o privire generală asupra valorii operei eminesciene şi a prezentat expoziţia de carte deschisă la Biblioteca Municipală cu titlul „Vreme trece, vreme vine”.
La bustul lui Mihai Eminescu din Parcul municipal, creaţie a Maestrului Ion Irimescu, participanţii la manifestare au aprins lumânări, iar „Sub semnul Poetului”, prof. Andreea Păştinaru şi elevii săi din cls. a X-a G de la Liceul Teoretic „Ion Luca” au prezentat un grăitor moment artistic.
Asemenea manifestări pot părea, pentru unii, anoste, fetişizante. Dornenii însă, trăind pe aceste meleaguri binecuvântate, pe unde a trecut tânărul Eminescu în drumul său spre Blaj, aleg să-l păstreze în suflete şi în cugete, să încerce să se apropie de adevăratul Eminescu, parte integrantă a culturii noastre naţionale. Aceea care ne face mai oameni şi ne reprezintă. | PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI