Clubul „S” – O iniţiativă memorabilă
În anul 1977, Cezar Straton a iniţiat înfiinţarea primului club studenţesc braşovean, „Clubul S” al Facultăţii de Silvicultură. Acest club se dorea şi a reuşit, mutadis, mutandis, ţinând seama de mijloacele evident diferite ale Capitalei şi provinciei, să devină o replică onorabilă la mult mai celebrul „Club A” al studenţilor arhitecţi bucureşteni. Cu sprijul total al inimosului decan al facultăţii silvice din acei ani, dl. dr. ing. Marin Marcu, Cezar Straton a izbutit să transforme subsolul, de peste 300 de metri pătraţi, sediului facultăţii de pe Şirul Beethoven (folosit de decenii ca un depozit de vechituri) într-o incintă primitoare şi caldă, propice dialogului deschis, neconvenţional, nonpolitic. Între anul înfiinţării sale, 1977 şi cel în care a absolvit facultatea, 1981, în cadrul acestui „cuib” intim s-au respectat strict câteva reguli: prima a fost cea a celor “trei nonP teme interzise” (pornografie, prostie, politică). Apoi, în Club nu se organiza discotecă, în ciuda cerinţelor, desigur, fireşti ale studenţilor. Aşa se face ca acolo, în „beciul” corpului S, s-au petrecut întâmplări memorabile în care studenţii se întâlneau cu personalităţi proeminente ale culturii şi ştiinţei româneşti, deschise spre sinceritate şi comunicare, probabil, eliberaţi şi ei, de chingile prestanţei lor „oficiale”, bucureştene. Între musafirii ce coborau, dar şi, apoi, urcau, la plecare, cele 12 trepte spre subsol cu plăcere reciproc împărtăşită, amintim doar câţiva scriitori precum Teodor Mazilu, Ion Băieşu, Ion Lancrănjan, Romulus Guga, Octavian Paler, etc. În marele amfiteatru al facultăţii, plin până la refuz, au avut loc concerte de muzică şi poezie – au venit acolo cu drag Mircea Vintilă cu (pentru pantomimă) Radu Gheorghe, apoi Doru Stănculescu cu Sorin Mînghîiat, Nicu Alifantis (singur), Valeriu Sterian etc.
