S-ar zice că ai depăşit şi cumpenele anului trecut, şi cumpăna dintre ani. Aşadar, îţi rămâne să cumpăneşti la cele care vin… Dintr-un început, poate spre a te gândi doar la cele care se măsoară în parale, urmând a vedea bunăoară cu ochii şi buzunarul ce gheşeft vei avea din diminuarea taxei pe valoarea adăugată sau, dacă îţi va fi cazul, chiar din promisa, pe mai departe, creştere a lefurilor minime. Tu te-ntreabă şi socoate, însă nu chiar de azi-mâine, ci din zile care au să vină, inclusiv încercând a evalua fel de fel de efecte iscate din astfel de părelnice plusuri, tu ştiind că, odată balanţa prinzând a se mişca, îşi poate fragiliza aripile presupuse a fi rigide, spre a stârni curenţi şi turbioane dificil de anticipat. Dar, ca oricând la o aşa vreme, ai liber la croit planuri, dintre cele mai mărunţele la cele măreţe… Atât doar că e bine să le aşezi şi pe acestea în cumpănă, astfel încât cele mici să nu fie prea mici, iar cele mari să nu-ţi fie nepotrivit de mari. Un reper de folos ţi-ar putea fi chiar cel cu care, în zile din urmă (…de anul trecut!!!), ai măsurat cât (de la caz la caz) ai crescut, ai bătut pasul pe loc ori poate ai dat înapoi într-un an care, cert, la vârstă chiar s-a adăugat. Nu spera (enorm) şi nu-ţi fie (mare) teamă: trecu vreme, vreme vine…! | L.D. Clement