La Grănicești, într-o binecuvântată zi de duminică a acestui mai (în care a venit, totuși primăvara!), în satul „sub pecete domnească”, așa cum l-a înveșnicit, printr-o amplă și reușită monografie, Constantin Hrehor, a avut loc o manifestare culturală de o complexitate și o încărcătură emoțională de excepție.
La liturghia din biserica „Sfinții Voievozi” a fost comemorat preotul Casian Bucescu, o personalitate providențială pentru comunitatea care a adus strălucire acestui locaș, în această zi prin frumusețea costumelor populare purtate de săteni. Cântările liturgice au fost rostite și de corala „Sfinții Voievozi” (dirijor Lăcrămioara Petrovici), iar pr. cons. Dr. Gheorghe Brădățan a adresat un înțelept și emoționant cuvânt de învățătură.
Șezătoarea ce s-a desfășurat apoi la Căminul Cultural a demonstrat că la Grănicești se mai păstrează asemenea vechi tradiții, ilustrative pentru modul în care membrii unei comunități comunicau și își desfășurau traiul în vatra satului.
Lansarea cărții „Casian Bucescu, omul de piatră”, autor Constantin Hrehor, binecunoscut poet, publicist, grafician, profesor și istoric, păstor sufletesc al comunității din Grănicești de 33 de ani, a reunit personalități de elită ale culturii românești din Moldova: prof. univ. dr. Elvira Sorohan (autoarea unei grăitoare prefețe a monografiei, intitulată „Curat ca piatra din proverb”), prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, prof. univ. dr. Mihai Lazăr, preot consilier dr. Gheorghe Brădățan, conf. univ. dr. pr. Florin Bucescu (unul dintre fii ilustrului preot C. Bucescu), istoricul Nicolae Cârlan, scriitorul și reporterul de excepție Grigore Ilisei (moderatorul lansării de carte).
Distinsa prof. Elvira Sorohan a subliniat personalitatea lui Constantin Hrehor, ce face parte din categoria celor care, după cum spunea Eminescu, „cumpănesc și scriu”, opinând că această monografie este „istoria configurării autorității morale, exercitate în vremea lui de un preot model trăitor în Bucovina de la sfârșitul secolului trecut” (prefață p. 5).
Într-o formă sau alta, toate personalitățile prezente au apreciat demersul de excepție al lui Constantin Hrehor de a nu lăsa pradă uitării efortul și hărnicia înaintașilor, valorile neamului nostru (un prim exemplu este fresca din biserică, celebrul triptic Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu, Al. Ioan Cuza, pictat de C. Popescu și C. Hrehor), dar și activitatea preotului, într-adevăr „de piatră ”, Casian Bucescu, a cărui viață și dăruire a fost minuțios urmărită de autor, în volumul care include și un documentat și incitant studiu despre „Elitele bisericilor tradiționale din Bucovina, 1940-1989” aparținând dr. Vasile Schipor de la Institutul „Bucovina” Rădăuți al Academiei Române, sub egida căruia apare cartea.
Elevii Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” din Grănicești, îndrumați de prof. Marius Ciubotar, au cântat și au recitat cu talent, iar directoarea școlii, prof. Secstilia Gherasă a vorbit cu aleasă cumpănire despre rolul școlii în timp și acum.
Moderatoarea următorului moment al „Dialogului artelor”, poeta Carmen Veronica Steiciuc, consultant artistic al CCPCT și președintă a Societății Scriitorilor Bucovineni, s-a referit la frumusețea sărbătorii de la Grănicești, la Constantin Hrehor, care are „calitatea sufletelor mari, care schimbă viața” și a explicat scopul unor asemenea dialoguri, adevărate „povești ale artelor”.
Maestrul grafician Mihai Pânzaru Pim a prezentat expoziția de portrete „Respirații cromatice” semnate de fiul comunei, Nicolae Moroșan Moro, profesor la Colegiul de Arte din Suceava. „Cultura și spiritualitatea merg înainte și dacă timpul libertății are și aspecte negative, noi rămânem aici! Vetrele etnografice găzduiesc valori care rodesc în urmași”, a spus cunoscutul grafician, provocându-l pe pictor să-și mărturisească bucuria de a fi admirat acasă și a aprecia, la rându-i, cartea lansată de Constantin Hrehor, un veritabil portret în cuvinte a omului dăruit comunității, părintele Bucescu.
Participanții au ascultat apoi melodii populare autentice în interpretarea de excepție a tarafului de la Moara, Constantin, Alexandra și Ana Irimia fiind însoțiți și de o tânără speranță, într-o a doua intervenție muzicală avându-l alături și pe Călin Brăteanu.
Un adevărat itinerar editorial a realizat cu profesionalismul și acribia recunoscute, muzicolog dr. Constanța Cristescu, consultant artistic al CCPCT, care a subliniat rolul și esența „Ghidului iubitorilor de folclor” (nr. 4 și 5), importanța lucrării „Stilul muzical arhaic din ținutul Rădăuților” realizată de Florin Bucescu și Vasile Bârleanu, CD-ul „Șezători și clăci din Bucovina” (prilej pentru specialist de a aprecia valoarea șezătorii prezentate de localnici, care „trebuie să devină o instituție”), lucrarea prof. dr. Sever Dumitrache despre corurile de copii „o formă de educație care s-a pierdut în zilele noastre” și vol. I din istoria familiei Porumbescu „Iraclie și Ciprian Porumbescu”, de Leca Morariu, ediție îngrijită de muzicolog Vasile Vasile.
Vorbind despre perenitatea tradițiilor din Bucovina, etnologul Mihai Camilar numește acest ținut „un spațiu al sacroterapiei și a silențioterapiei, o rezervație etnologică europeană”, ilustrând prin păstrarea unor practici tradiționale, a unor elemente de arhitectură, a portului tradițional, aspecte care uimesc lumea.
Scriitorul Dumitru Brădățan apreciază sărbătoarea de la Grănicești ca fiind „o zi perfectă din calendar, o trăire înălțătoare” care ar fi de dorit să se petreacă în fiecare comunitate. A evidențiat faptele de valoare ale părintelui C. Bucescu, dar și ale urmașului său în păstorirea comunității, Constantin Hrehor.
A fost rândul acestuia, care provocat și de moderatoare, a amintit de „Balul gospodarilor” de la Burdujeni și lansarea CD-ului lui Călin Brăteanu „Satul meu și neamul meu”, a subliniat frumusețea incredibilă a acelui bal, la care s-au adunat „ca la Alba Iulia”, interpreți din toate provinciile țării.
„Călin Brăteanu face apostolat în cultura tradițională, este un foarte bun organizator, este un om la vârsta rodirii, care sintetizează în ființa sa valorile a două spații: Ilișești și Sf. Ilie, care știe să colaboreze perfect cu alți profesioniști – Constantin Irimia, spre exemplu, și care a reușit, la Burdujeni, să realizeze «un spectacol regal într-un spațiu imperial». Inedite în noul său CD sunt acompaniamentul de fanfară (de la Calafindești) care readuce în atenție muzica tradițională în vatra satului și selecția unor versuri simbolice”, a spus, printre altele, distinsul vorbitor.
Adăugăm, la rându-ne, faptul că solistul Călin Brăteanu este apreciat și pentru mesajul multor texte ale cântecelor sale.
Ca un balsam pentru suflet s-au insinuat versurile din „Noaptea darurilor” de Constantin Hrehor, recitate de Carmen Veronica Steiciuc și îndemnul din poemul personal „Fă-ți timp”.
Considerăm că și timpul va valida la superlativ, aceste manifestări inițiate de organizatori: Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Societatea Scriitorilor Bucovineni.
La modul superlativ au colaborat, de această dată gazdele: Primăria și Consiliul Local Grănicești, Biserica „Sfinții Voievozi”, Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”. | Paraschiva Abutnăriței