Spre sfârșitul unui aprilie schimbător, cum îl caracterizau bătrânii înțelepți ce-l însoțeau pe Sadoveanu pe cărările tainice ale pădurilor, Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, a revărsat peste grădina Bucovinei o căldură și o lumină mai puțin obișnuite. Sub aceste auspicii s-a desfășurat la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina în Gura Humorului, o nouă întâlnire din cadrul amplei manifestări culturale Dialogul artelor, o inițiativă deosebită a Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, aflată în al doilea an de desfășurare și susținută cu pasiune și pricepere de inițiatori: Călin Brăteanu,directorul CCPCT, poeta Carmen Veronica Steiciuc și dr.muzicolog Constanța Cristescu. Gazdele primitoare ale acestei întâlniri au fost primarul orașului, Marius Ursaciuc, care, în cuvântul de salut a apreciat acest proiect și a sugerat că „va fi o zi extraordinară” (și a fost!), Mihai Mardare, managerul Centrului Cultural Gura Humorului și etnologul Mihai Camilar.
Moderatoarea întâlnirii, poeta Carmen Veronica Steiciuc, consultant artistic al CCPCT și președintă a Societății Scriitorilor Bucovineni, a precizat că oricare dintre aceste manifestări „este o întâlnire a frumosului din viață, care este un teatru, cum se spune, dar de fapt este cum o vedem fiecare. Ne aflăm într-o poveste, în care fiecare artă este un personaj, care ne încântă prin mijloacele proprii de reprezentare” a spus poeta și a prezentat pe organizatorii, participanții și invitații chemați să asculte „povestea”,fiind cu toții prieteni ai artelor.
Consilierul Județean Ioan Abutnăriței, din partea comisiei de cultură a Consiliului Județean, a apreciat manifestarea inițiată de colectivul de la CCPCT și a evidențiat reușitele întâlnirilor din acest an de la Ciocănești și Fundu Moldovei, dar și alte manifestări ale Centrului Cultural Bucovina: festivalul „Vasile Mucea” de la Bilca, „Balul gospodarilor” (o inițiativă a lui Călin Brăteanu, menită a reînvia vechi și frumoase tradiții), cel mai recent desfășurându-se la Budujeni, în vestita sală a Gării. „Această întâlnire se desfășoară sub un semn fast, în ziua Internațională a Cărții, care tezaurizează frumosul prin cuvânt”, a mai spus vorbitorul.
Nicolae Dărămuș, „important reprezentant al culturii și al societății civile”, cum a apreciat Carmen Veronica Steiciuc, a adus un elogiu etnografului și etnologului Mihai Camilar, a cărui operă este „artă și știință angajată în sesizarea unor valori milenare care mor, dispar datorită nepăsării noastre”. Apelând și la alte exemple, precum distrugerea pădurilor, a apelor ș.a. vorbitorul a opinat: „Cred că numele grele din artă – și din acest ținut – ar trebui să-și unească forțele pentru a-și spune poziția față de țara care moare și care ni se trage de sub picioare”, referirile trimițând spre valori materiale și culturale pe care le pierdem prin inconștiență.
Victor T. Rusu, consultant artistic al CCPCT, a prezentat proiectul expozițional pe care-l realizează împreună cu Ion Drăgușanul, intitulat sugestiv „Miniaturi bucovinene – moșteniri totemice”, care se desfășoară sub forma unei galerii mobile. Scopul proiectului este imortalizarea unor valori (V. T. Rusu este un cunoscut artist fotograf) și descifrarea „semnelor” pe care autorii le-au transfigurat prin lucrările lor (demers realizat de I. Drăgușanul), realizându-se astfel documente menite să păstreze aceste valori inestimabile.
O primă etapă a constituit-o „Oul încondeiat – prima carte religioasă a omenirii”, la Gura Humorului este prezentă expoziția „Biserica, logodnă cosmică”, vor urma țesăturile, cusăturile, casa bucovineană, toate elementele care constituie una dintre cele mai valoroase moșteniri culturale. „Pe biserici se regăsesc vechile modele ce se află pe ouăle încondeiate, pe ii și pe cămăși. Să redescoperim aceste valori, peste care nimeni nu are dreptul să calce”, a spus V. T. Rusu. Pictorul Constantin Ungureanu Box a explicat tehnica fotografiei la Victor Rusu, „un artist ce descifrează metafore prin imagini, care creează pauze de meditație între semnul totemic și registrul liturgic, contribuind la înțelegerea semnificațiilor”, iar Mihai Camilar consideră că acest proiect este o premieră, obiectele cu ornamente aparte alese de autori fiind strâns legate de „existența omului din vremuri imemoriale, contribuind astfel la reabilitarea tradiției.”
Mihai Camilar a vorbit despre Sfântul Gheorghe, considerat „cap al primăverii în calendarul creștin, Anul Nou pastoral, ce apare într-un înveliș precreștin” și despre două dintre cărțile sale de referință pentru Bucovina.
Cu „Zona etnografică Fălticeni” se încheie prezentarea celor șapte zone etnografice ale județului Suceava, singurul județ care beneficiază de o asemenea acoperire a unui ținut de excepție în ce privește bogăția și diversitatea culturii populare. Descrierea a trei dintre aceste zone îi aparțin și sunt rodul a peste trei decenii de cercetare a documentelor de referință, dar mai ales a observării pe teren. După prezentarea structurii volumului s-a referit la „Arhitectura populară bucovineană”, un studiu despre o zestre culturală care dispare sub presiunea noului (adesea kitsch), și acest studiu fiind rodul muncii pe teren.
Importante sunt informațiile (și noutățile propuse de autor) privind tipologia arhitecturii specifice zonei, mitologia forestieră, locul lemnului în existența omului „o adevărată civilizație”, prezentarea bisericilor vechi de lemn și a troițelor, ornamentica și semnificațiile acesteia și un dicționar din domeniu, care-l ajută pe cititor să înțeleagă conținutul.
Profesoara Livia Teodora Țebrean a prezentat expoziția „Arta sacră”, deschisă la Casa de Cultură, care reprezintă finalizarea unui concurs, aflat la ediția a V-a, anul acesta bucurându-se de participarea a peste 910 elevi și 100 de profesori din 30 de județe ale țării. Sunt expuse icoane, dar și lucrări de artă populară decorativă, scopul fiind înțelegerea, păstrarea și transmiterea tradiției.
După un moment muzical, în excelenta interpretare a artiștilor Constantin și Alexandra Irimia (vioară și cobză), a venit rândul cărților, prezentate cu acribie de către dr. muzicolog Constanța Cristescu, consultant artistic al CCPCT. Distinsa specialistă a apreciat prezența și predilecția pentru carte a auditoriului, a vorbit despre două volume ale „Ghidului iubitorilor de folclor” (nr. 4 și 5) adevărate anuare ale Centrului Cultural Bucovina, care cuprind articole semnate de specialiști și practicanți în domeniu și au ca scop „înțelegerea fenomenului sincretic pe care-l reprezintă folclorul, promovarea folclorului autentic, semnalarea unor valori care se pierd, precum folclorul copiilor” (pe care l-a și ilustrat, prin interpretarea proprie a două texte de gen). Sub egida Centrului Cultural Bucovina – prin CCPCT – a apărut și primul DVD din „Colecția de folclor a Bucovinei”, acesta cuprinzând „Șezători și clăci din Bucovina” (Straja și Pârteștii de Sus), vorbitoarea pledând pentru reînvierea acestor tradiții.
Volumul I din colecția „Iraclie și Ciprian Porumbescu” – de Leca Morariu, ediție îngrijită de muzicolog dr. Vasile Vasile și tipărită prin CCPCT a fost prezentat, din perspectiva opiniei cititorului, de col. (r.) Ioan Abutnăriței care a subliniat importanța acestei scrieri pentru cunoașterea istoriei Bucovinei, a vieții și activității lui Iraclie Porumbescu, personalitate culturală (nu numai teologică) a vremii sale.
Următorul moment interpretativ a fost asigurat de talentații membri ai grupului „Ciutura” din Băișești, condus de prof. Paula Ilica, deținătorii locului I la concursul „Comori de suflet românesc” – zona Humor. A impresionat trăirea interpretării, talentata elevă Narcisa Vasilovici – și foarte bună recitatoare, costumele autentice.
Poetul Sorin Poclitaru a delectat asistența cu pamflete, bine scrise și foarte reușit prezentate , Gheorghe Solcan, de asemenea, interpretând rolurile babei și al moșneagului din „Punguța cu doi bani”, dramatizare din Ion Creangă, care-i aparține.
Scriitorul Constantin Moldovan a confirmat dispoziția interpretativă prin prezentarea poeziei proprii „Soldat în România din mine” și a unor texte umoristice, semnate de Florin Rotaru și Nae Bunduri.
Prof. Alina Andrucovici a prezentat cartea etnografului Filon Lucău „Șirag de nestemate din vechime adunate – folclor din Fundu Moldovei” un sat „cu oameni statornici și cu diamante spirituale ce s-au păstrat aici” și câteva dintre picturile pe sticlă ale autorului, care ilustrează temele prezente în culegere: nunta, stâna, obiceiurile de iarnă, ș.a.
De o prezentare concisă și obiectivă, precedată de un scurt discurs despre elocvență, s-a bucurat monografia „Mănăstirea Humorului (Humorul) în cultura și istoria Bucovinei” semnată de prof. dr. Leon Buburuzan, prezentare realizată de cunoscutul scriitor Constantin Hrehor. Distinsul vorbitor consideră că acest volum este „cartea de vizită a vetrei Humor, instrument de lucru academic, care-l legitimează pe autor ca profesionist.”
Prof. dr. Buburuzan a făcut unele precizări legate de atestarea documentară a Humorului și a vestitului locaș de cult din Mănăstirea Humorului și a surprins plăcut asistența prin prezentarea actului din 1415, unde se menționează aceste date.
În încheiere, microfonul i-a aparținut talentatei Carmen Veronica Steiciuc, pentru un alt moment de poezie (recitase anterior „La Paști”, de George Coșbuc). A fost „Aș vrea să fiu copac”, cuvântului rostit cu emoție și căldură alăturându-se vocea și chitara lui Călin Brăteanu, un moment dăruit tuturor celor prezenți, un semn de reverență pentru deosebita reușită a dialogului, orchestrată cu dăruire și pricepere de specialistul și omul de excepție care este Mihai Camilar. | Paraschiva Abutnăriţei
>>> Fotoalbum >>>
