„A începe un proiect de carte cu privire la realităţile francofone este dificil; a-l reîncepe, după 22 de ani, pentru a-l aprofunda sau, mai mult, pentru a-l adapta noilor nevoi ale cititorilor-comunicatori, este încă şi mai dificil” notează, în deschiderea textului „Argument” (cu un motto din Jacques Attali: „Limba şi cultura constituie noua geografie”), Sanda-Maria Ardeleanu şi Mariana Şovea, autoarele cărţii pe care v-am semnalat-o recent, „La francophilophonie roumaine – Une réalité à vivre (repères et essais)”/ „Francofilofonia românească – O realitate de trăit (repere şi eseuri). Un volum de aproape 220 de pagini, conţinând numeroase informaţii şi opinii, adresat, aşa cum se înţelege deja (apropo de cititori-comunicatori), atât persoanelor interesate să afle cât mai multe despre „realităţile francofone” din ultima perioadă şi la zi, dar şi specialiştilor interesaţi să le aprofundeze şi să le disemineze.
În anii ’90, orizontul de aşteptare al României francofone şi francofile era imens: franceza recâştiga terenul pierdut din cauza ignoranţei; voinţa politică însoţea setea de exprimare în limba lui Voltaire (românii vorbeau o franceză livrescă de foarte bună calitate), clasele bilingve română-franceză se impuneau în licee din întreaga ţară, secţiile duble, cu franceză alături de istorie, geografie, ştiinţele educaţiei sau alte limbi străine erau din ce în ce mai multe în universităţi. Noile specialităţi, precum turismul, limbile moderne aplicate, dreptul internaţional, relaţiile internaţionale impuneau o înnoire a gândirii disciplinelor şi metodelor de învăţământ cu privire la prima limbă străină, în epocă franceza. În plus, numărul în creştere al universităţilor publice şi private oferea o piaţă pentru cărţi şi pentru manuale, pentru studiul francezei, ce depăşea orice imaginaţie sau estimare optimistă… În aceşti termeni (re)configurează autoarele regăsirea de sine a francofoniei româneşti de după 1990 pentru ca, ulterior, în acelaşi „Argument” pe care îl invocăm, să noteze că anii au trecut, iar situaţia francofoniei nu mai este aceeaşi în România, precum şi în alte părţi ale Europei centrale şi de est, totodată „mutaţii profunde” petrecându-se la nivel global. Astăzi însă autoarele declară că sunt în măsură să probeze (contrazicându-l pe Yves Lacoste care-şi intitula un volum „Geografia e de folos, mai întâi, să se poarte războaie”) că „geografia poate reuni oameni în jurul unor idealuri comune, după cum probează spaţiul francofon şi milioanele de oameni reuniţi în jurul ideii-far de Francofonie. Geografia culturală francofonă rămâne, fără îndoială, conceptul care exprimă experienţe culturale asupra lumii Francofoniei, atât de vaste şi de diverse, că este aproape imposibil să fie cuprinse într-o carte. Şi totuşi noi încercăm imposibilul…”.
Spre a ilustra, chiar şi foarte lapidar, conţinutul volumului, enumerăm în ce urmează doar câteva aspecte (evidenţiate prin subtitluri) din cuprins: francofonia; francofilia; francofilofonia; geografie şi francofonie; geografie culturală francofilofonă; francofilofonia românească; viitorul francofoniei în România şi R. Moldova; franceza în România, R. Moldova, ca limbă de cultură şi ca limbă a exilului; franceza în calitate de creatoare de stil şi ca reper pentru tineri; concepte şi realităţi francofone în diacronie; dinamica studiilor francofone la Suceava; Suceava, o intersecţie culturală francofonă; francofonia academică la Suceava; francofonie şi discurs mediatic; limbă şi mentalităţi; Mircea Eliade – un francofilofon avant la lettre; despre imaginarul cultural francofon. La care se adaugă o bogată bibliografie, cu ajutorul căreia se pot consulta autorii români care s-au pronunţat în contextul mai larg sau mai aplicat al acestor teme, dar cu ajutorul căreia se poate urmări şi un parcurs al prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu (şi al unora dintre colaboratorii săi) asupra acestor teme (cărţi şi articole).
Reamintind că volumul a apărut la ed. Demiurg, Iaşi, în colecţia „Intelectuali români de expresie franceză, pe care prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, o coordonează, menţionăm că are o copertă semnată de Iléna Lescaut şi este ilustrat cu reproduceri color de Cezar Secrieriu.
Cartea a fost lansată săptămâna trecută la Iaşi, în cadrul Târgului de carte, iar sucevenii o vor putea cunoaşte îndeaproape vineri, 20 martie, chiar de Ziua Internaţională a Francofoniei, ea urmând a fi lansată la Biroul Francez de la Casa Prieteniei, în prezentarea prof. Tamara Sabin, în cadrul manifestărilor aniversare programate de la ora 15. | L.D. Clement