Vineri, 30 ianuarie, ziua de prăznuire a Sfinţilor Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, i-a găsit pe gospodarii din Botoş, comuna Ciocăneşti, îmbrăcaţi în frumosul lor port tradiţional, la slujba din vestita biserică de lemn a satului. La încheierea slujbei, nimeni nu a plecat acasă, cu toţii l-au însoţit pe primarul comunei, ing. Radu Ciocan (purtând, la rându-i un splendid costum popular), şi pe preotul Mihai Țehanciuc, în calitate de gazde ale unei bogate şi reuşite sărbători a spiritului, „Dialogul artelor”. Acest proiect a fost iniţiat şi desfăşurat pe parcursul anului trecut de un grup de inimoşi consultanţi artistici ai Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina – Călin Brăteanu, Carmen Veronica Steiciuc, Constanţa Cristescu – şi a fost reluat în acest an.
Participanţii la manifestare – scriitori, artişti fotografi, etnografi, solişti vocali şi instrumentişti – au fost salutaţi de primarul Radu Ciocan, care a oferit şi o informaţie interesantă: prima expoziţie etnografică din comună este cea găzduită de biserica din Botoş. Preotul Mihai Țehanciuc, referindu-se la această valoroasă iniţiativă a CCPCT, care promovează valorile culturale ale Bucovinei şi ale zonei, consideră că întâlnirea artelor are farmecul şi semnificaţia frumoaselor şezători de altădată.
„O împletire a bucuriei sufletelor într-un loc curat şi binecuvântat, unde aruncăm sămânţa spiritului, care va da rod bogat” a caracterizat Călin Brăteanu această întâlnire. Amfitrioana manifestării, poeta Carmen Veronica Steiciuc, consultant artistic CCPCT şi preşedinta Societăţii Scriitorilor Bucovineni, a reiterat scopul acestui eveniment, „aducerea în atenţia publicului a patrimoniului imaterial din toate zonele etnografice ale judeţului Suceava, arta din spaţiul bucovinean în toate formele ei, promovarea valorilor locale” şi a motivat alegerea satului Botoş: la invitaţia gazdelor, dar şi pentru că „arta, care locuieşte pe aceste meleaguri, ne-a chemat să ne îmbrăţişeze cu frumuseţea ei materializată în munţii cu păduri bătrâne, casele pictate pe exterior cu decoraţiuni cu motive florale şi geometrice, păstrarea tradiţiilor, închistrirea ouălor, care este una din cele mai fine şi mai fascinante arte din lume, plutăritul, creşterea păstrăvilor, iată, arta de a trăi cotidianul altfel decât restul lumii, ca într-o poveste cu oameni luminoşi, îmbrăcaţi în costume populare duminica sau în zilele de sărbătoare, sufletele astea curate care respiră în şi prin artă în fiecare zi, în orice lucru pe care îl desăvârşesc pe acest tărâm magic, unde s-a născut Bistriţa Aurie”. După prezentarea invitaţilor, Carmen Veronica Steiciuc a vernisat expoziţia foto documentară „Oul încondeiat – prima carte religioasă a omenirii”, autori Victor T. Rusu şi Ion Drăguşanul, o idee temerară, cu un titlu inedit, o reuşită.
Preluând microfonul, pentru a modera lansările de carte, muzicolog dr. Constanţa Cristescu a subliniat faptul că anul 2014 a fost bogat, Centrul Cultural Bucovina, prin CCPCT, cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava, tipărind un număr mare de cărţi din domenii diverse, a editat CD-uri, toate având drept scop „imortalizarea unor crâmpeie din tradiţiile bucovinene pe care le dorim revitalizate”. Cartea „Leca Morariu – Iraclie şi Ciprian Porumbescu”, ediţie îngrijită de muzicolog dr. Vasile Vasile, prezentată de prof. dr. Sever Paraschiv Dumitrache, e un prim volum (vor fi încă trei) prin care se recuperează un început frumos în Bucovina, care „a proiectat folclorul românesc în cultura europeană”, după cum a spus dr. C. Cristescu. Prof. Dumitrache a vorbit despre aportul lui Leca Morariu la dezvoltarea învăţământului şi culturii în Bucovina şi despre familia Porumbescu, tată şi fiu, „două personalităţi care au dat dovadă de un profund românism”. Acest prim volum se referă la activitatea părintelui Iraclie.
Dr. Constanţa Cristescu a relevat valoarea deosebită din punct de vedere documentar, ca material de studiu şi îndemn pentru revitalizarea unei activităţi cu profunde valenţe educative – corurile de copii – a studiului „Corul de copii în creaţia compozitorilor români din a doua jumătate a secolului XX” – realizat de prof. Sever Dumitrache, pe baza unei experienţe de o viaţă în instruirea corurilor de copii şi adulţi „care au reprezentat cu cinste cântul românesc peste tot în ţară şi în lume” şi a bunei cunoaşteri a acestei activităţi pe plan naţional. Accentuând rolul corului de copii în educaţie şi rolul benefic al muzicii asupra omului, autorul a deplâns faptul că nu se mai acordă importanţă acestei activităţi.
Prezentarea „Ghidului iubitorilor de folclor”, nr. 4, „un adevărat manual de educaţie culturală în domeniul tradiţiei folclorice autentice”, i-a revenit etnologului Mihai Camilar, specialistul remarcând conţinutul articolelor care se referă la domenii de afirmare spirituală precum folclorul copiilor, activitatea fanfarelor, obiceiuri şi tradiţii, rapsozi etc. De un real sprijin pentru cei interesaţi este şi DVD-ul „Şezători şi clăci din Bucovina”, un prim material din „Colecţia de folclor a Bucovinei”, acestea fiind „adevărate instituţii sociale şi economice prin efectul pe care-l aveau asupra oamenilor, un fel de tribunale morale” a spus Mihai Camilar, care a evidenţiat şi profesionalismul îndrumătorului ştiinţific în editarea acestor materiale, dr. C. Cristescu. Mihai Camilar a revenit în atenţia participanţilor la dialog ca autor a două studii de excepţie, „Arhitectura populară bucovineană” şi „Zona etnografică Fălticeni”, într-o prezentare pe măsură, realizată de scriitorul şi graficianul Constantin Hrehor. „Suntem trăitori într-un spaţiu extraordinar, unic în lume, acoperit de stelele dumnezeirii, de streaşina vestitelor biserici şi mănăstiri bucovinene şi de geniile ivite de pe aceste meleaguri. Etnologul Mihai Camilar acoperă minunea prin studii despre toate zonele etnografice ale judeţului şi aceasta e o unicitate. E un savant modest, ştie tot, a văzut tot, cărţile sale sunt studii pentru oamenii de ştiinţă şi un bun cultural accesibil tuturor” a spus, printre altele, Constantin Hrehor.
Volumul „Mihail Sadoveanu, vocaţie de etnograf”, semnat de alt reputat etnograf, Angela Paveliuc Olaru, a fost prezentat de primarul Radu Ciocan. Un album de excepţie „Pictură sau destin – Aurel Băeşu”, de Gheorghe Macarie, este „o lucrare de top între cărţile editate de CCPCT, care prezintă viaţa şi tablourile unui artist foarte valoros” a opinat Carmen Veronica Steiciuc. Apelând la o maximă a lui Enstein ce îndeamnă la reflecţie – „încearcă să nu fii un succes, ci o valoare” –, poeta constată cu regret că asistăm în zilele noastre şi la promovarea unor nonvalori.
Sculptorul Mircea Dăneasa a reiterat ideea ridicării unui monument al lui Ştefan cel Mare la Ciocăneşti. Realizarea aceasta ar fi un omagiu pentru „un model de devenire umană, pe care nu reuşim să-l ridicăm la înălţimea pe care o merită pe tronul spiritual al Europei” a spus sculptorul. Despre volumul „Şirag de nestemate din vechime adunate – folclor din Fundul Moldovei”, de Filon Lucău, prof. Alina Andrucovici remarca: „folclorul e o ladă de zestre a comunei, la care s-a oprit, nu întâmplător, Dimitrie Gusti şi grupul său de cercetători. O zestre sunt oamenii prin frumuseţea fizică şi morală, prin marea lor putere de creaţie, ilustrată în acest volum”. O altă pasiune a autorului este pictura pe sticlă prin care însoţeşte textele din culegere.
A fost rândul membrilor Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Țara Dornelor, colaboratori la realizarea acestui program, să se prezinte. Despre recentul volum de versuri religioase, semnat de poeta Violeta Cîmpan, a vorbit Paraschiva Abutnăriţei, care a remarcat evantaiul tematic şi simbolistica versurilor, calităţile stilistice ce se desprind din volumul „Luntre de văzduh”. Cu talentul interpretativ cunoscut, Carmen Veronica Steiciuc a ilustrat afirmaţiile prin lecturarea unui poem. O reuşită documentară şi tipografică, „Tunuri la porţile Bucovinei. 1914-1918”, realizată de Paul Braşcanu, cunoscut prin studiile despre căile ferate din Bucovina şi despre plutărit, a făcut obiectul prezentării realizată de col. (r.) Ioan Abutnăriţei, consilier judeţean. Vorbitorul a apreciat iniţiativele şi reuşitele grupului de consultanţi artistici de la CCPCT şi munca deosebită prin care Paul Braşcanu a finalizat acest volum. „Paul Braşcanu face dovada unei maturităţi în activitatea de cercetător dăruit, cronica fiind rodul unei munci asidue de studiere a documentelor din arhive şi din teren, informaţiile fiind foarte bogat ilustrate. E o carte de mare valoare pentru cunoaşterea istoriei Bucovinei” a spus vorbitorul. Au lecturat fragmente de proză sau poeme din scrierile lor Gheorghe Patza, Jenica Romanică, Aldona Patraş, Vasile Panţiru, Gheorghe Vicol, Anica Facina, Violeta Cîmpan, Emilia Rusu, Gruia Ungurian, subsemnata.
Poetul Sorin Poclitaru din Gura Humorului a venit cu cărţi, dar şi cu un tânăr şi talentat autor, Sebastian Remus Crăciun, care are deja, la doisprezece ani, două cărţi şi care i-a impresionat pe cei prezenţi prin maturitatea gândirii, prin frumuseţea exprimării şi tăria prin care îşi învinge suferinţa.
Prezentarea acestui regal de carte a fost însoţită de reuşite momente artistice. Elevul Daniel Țăran a recitat poemul „Ciocăneşti” de Sorin Poclitaru, talentaţii membri ai grupului „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, îndrumaţi de Petru Pantelimon Lupescu şi Cornel Hariuc, au încântat asistenţa prin solista Ana Maria Chiloti, instrumentiştii Andreea Lupescu, Simona Şcheul, Pavel Roată, la nai, vioară şi fluier. Cu admiraţie am urmărit familia de artişti Constantin, Ana şi Alexandra Irimia, interpreţi şi solişti cu mare respect pentru folclorul muzical autentic. Într-un stil şugubăţ, urmărit cu lumină în ochi şi de Dumitru Brădăţan, prezent în public, Constantin Irimia ne-a invitat, prin explicaţii însoţite de exemplificări la vioară şi cobză, să coborâm spre valorile din vatra satului. Cunoscutul interpret Pamfil Roată a împărtăşit din experienţa sa în culegerea de folclor, în compunerea unor melodii adecvate specificului local şi a interpretat câteva cântece ilustrative pentru diverse genuri muzicale. Cei prezenţi au primit daruri de carte din partea Centrului Cultural Bucovina şi a primarului Radu Ciocan, care a invitat la un moment de cunoaştere a artei culinare a vestitelor gospodine de la Botoş.
„Regizată” perfect de Carmen Veronica Steiciuc şi Călin Brăteanu, întâlnirea a construit în noi o puternică emoţie spirituală. Ne-am despărţit cu greu de atmosfera magică a locului, însoţiţi de sunetele viorii lui Costică Irimia, căruia i s-a alăturat, ca un virtuoz, Constantin Hrehor, convinşi fiind că suntem mai bogaţi sufleteşte, că această întâlnire de „top” a fost de bun augur pentru întâlnirile viitoare. |PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI; Foto: EMIL FĂCÂNĂ
