Ziua de 24 Ianuarie se înscrie în istoria neamului nostru ca un moment al triumfului unui principiu înălțător, ce a împlinit o dorință din veac: unirea. Un popor mic, prin voința sa, a arătat Europei că se poate face istorie într-un mod original, prin consultarea votului popular, prin impunerea la conducerea României, ca stat independent a unui om, care, prin activitatea sa în slujba propășirii nației, rămâne un model: Alexandru Ioan Cuza. Cunoașterea acestei pagini glorioase din devenirea noastră, cinstirea celor care au realizat-o este, pentru orice român, o datorie și o problemă de conștiință.
Dornenii au manifestat întotdeauna respect pentru înaintași, astfel, evocarea Unirii Principatelor, a personalității providențiale a domnitorului Al. I. Cuza, este un demers firesc. Manifestarea din acest ianuarie a fost găzduită de Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” și organizată în colaborare cu Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Victoria Ostaficiuc, profesor de istorie de excepție, a realizat o incursiune în atmosfera timpului, prezentând contextul în care românii din cele două provincii au știut să valorifice situația din Europa, să apeleze la consultarea poporului prin divanurile ad-hoc, acest exemplu de unitate și democrație stârnind admirația Europei. Voința populară l-a impus pe col. Al. I. Cuza, cel care rămâne modelul de domn patriot pentru care țara era totul. ”Domnia lui Al. I. Cuza înseamnă temelia României moderne, fără 24 Ianuarie n-ar fi existat 1 Decembrie, n-ar fi existat România Mare” a spus în încheiere prof. Ostaficiuc.
Personalitatea lui Al. I. Cuza a fost prezentată în dimensiunile ei semnificative de col. r. Ioan Abutnăriței, care a urmărit etapele formării domnitorului, implicării sale în destinul românilor până la momentul alegerii ca domn, înfăptuirea cu fermitate a reformelor ce stau la baza statului modern, modul în care și-a reprezentat țara cu demnitate și a părăsit-o la fel, când i s-a impus. ”Al. I. Cuza a fost primul și singurul domn pământean” a subliniat vorbitorul.
Urmărind publicistica lui Mihai Eminescu prof. Stela Giosan a conturat personalitatea domnitorului din perspectiva gazetarului al cărui stăpân era adevărul. Articolele din ”Timpul” despre Cuza și reformele sale apar începând cu 1878. ”Mihai Eminescu a înfierat actul abdicării lui Cuza, l-a comparat cu Alexandru Macedon, l-a scuzat pentru acuzația de autoritarism, altfel nu putea să pună în aplicare reformele ce au schimbat țara. Admira demnitatea cu care a renunțat la tron, evocând spusele domnitorului ‹‹Să dea Dumnezeu să-i fie mai bine poporului fără mine››. Poate urma astăzi cineva acest model?” se întreba, retoric prof. Giosan.
O succintă, dar pertinentă evocare a modului în care a fost oglindit idealul de unitate a neamului în literatură, începând de la cronicari și până în timpul domniei lui Cuza, a realizat prof. Mirela Neagoș.
Elevii înv. Viorica Afloarei de la Școala Gimnazială Nr. 4 au recitat și au cântat cu emoție și talent despre unire, au interpretat sceneta ”Ocaua lui Cuza”. Participanții și-au unit vocile cu ale copiilor, au interpretat ”Hora unirii” și cunoscutul cântec – rugăciune ”Doamne, ocrotește-i pe români!”, solistă fiind Aura Coca. Eseul despre unire a prof. Gruia Ungurian, o prezentare în power point a perioadei de domnie a lui Cuza, realizată de bibliotecar Simona Iftimuț și expoziția de carte ”Alexandru Ioan Cuza în conștiința neamului” au întregit manifestarea.
În partea a doua a programului a fost lansată cartea de versuri și proză ”Țară de dor și plai dornean”, cea de-a patra semnată de profesoara Lucia Maria Nilaș. În ”Argument” autoarea notează: ”Sunt mândră că pot fi o părticică a acestei guri de rai și-mi ning sufletul cu toate zăpezile munților.” Pentru exemplificarea titlului, Lucia Nilaș a lecturat câteva poeme. Prof. Valeria Popescu consideră că paginile acestei cărți sunt expresia sentimentelor autoarei de profundă dragoste pentru natura mirifică a țării și a zonei Dornelor, pentru oameni, pentru viață, pentru tot ce înalță sufletul omenesc și realizează o succintă analiză stilistică a textelor ce probează aceste frumoase gânduri.
Manifestarea a stârnit emoția și interesul celor prezenți, între care s-au regăsit elevi, părinți, cadre didactice, oameni de cultură și alți cititori ai bibliotecii. | Paraschiva Abutnăriței; foto: Simona Iftimuț
