Theodor Codreanu, istoric şi critic literar:
Fiind centrul iradiant al canonului literar românesc şi al culturii naţionale, în genere, Eminescu, de 120 de ani încoace, spune esenţialul despre situarea spirituală a românilor în civilizaţia europeană. Iar astăzi el ne grăieşte mai mult ca niciodată, căci temeliile Europei sunt mai ameninţate decât oricând prin ceea ce Harold Bloom numeşte Şcoala Resentimentului, răsărită din postmodernista „corectitudine politică”, ultimă expresie a marxismului cultural. Semnul cel dintâi: încercarea disperată a resentimentarilor de a-l „demitiza” pe Eminescu, de a-l detrona din postura de poet naţional, de a-l transforma într-un scriitor oarecare, istoricizat. În realitate, continuă să fie actuale cuvintele lui Eugeniu Speranţia: Acela în care Eminescu n-a pus nimic, ori nu este cult, ori nu este român.
