Trecut la cele veşnice la 26 martie 1977 ca fiind cel de-al III-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Justinian Marina a fost cel ce şi-a pus amprenta personalităţii sale, providenţial, asupra Bisericii Ortodoxe Române într-o perioadă foarte grea din istoria neamului.
Rememorarea unor aspecte din viaţa şi activitatea desfăşurată de Patriarhul Justinian Marina este o datorie de suflet, la cei 37 de ani de la petrecerea spre tărâmul veşniciei divine, readucând în gândurile celor mai în vârstă, care l-au cunoscut personal, şi în memoria celor tineri, care doar au auzit de Patriarhul Justinian, crâmpeie din rodnica sa activitate.
Această rememorare o datorăm părintelui profesor Constantin Tudosă, care de curând a susţinut public, la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Istorie şi Geografie, teza de doctorat cu titlul Patriarhul Justinian Marina (1901-1977), teză ce face obiectul cărţii cu acelaşi titlu.
Cum era şi firesc, lucrarea se deschide cu un capitol în care sunt analizate Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu statul la începutul dictaturii comuniste din România, continuând apoi cu prezentarea unor aspecte din viaţa şi activitatea preotului Ioan Marina în Vâlcea.
În capitolul al treilea este analizată Activitatea în treapta ierarhică de arhiereu în Moldova, analizând mai întâi alegerea preotului Ioan Marina în treapta ierarhică de arhiereu (episcop-vicar) la Iaşi, după care, în această demnitate fiind şi potrivit calităţilor şi performanţelor sale deosebite, a înaintat în treapta superioară administrativă de mitropolit şi conducător al Bisericii din Moldova.
Următoarele două capitole, despre care putem afirma fără a greş că pot constitui esenţa lucrării, analizează activitatea internă şi externă desfăşurată în cei 29 de ani de patriarhat de către conducătorul întregii Ortodoxii româneşti, Justinian Marina. Capitolul al patrulea, intitulat Patriarhul Justinian – activitatea internă, dezvoltă pe parcursul a numeroase subcapitole, o imensă şi puternică activitate desfăşurată de Patriarhul Justinian în cadrul Bisericii pe toate planurile existente ale acesteia.
Capitolul al cincilea, Patriarhul Justinian – activitatea externă, reliefează vasta activitate desfăşurată pe plan internaţional de către Patriarhul Justinian, în condiţiile în care statul comunist căuta să rupă orice legătură a ţării noastre cu „lumea liberă”, fapt care a ridicat mult prestigiul Bisericii şi al României în faţa întregii creştinătăţi. Atmosfera ecumenică locală creată de Patriarhul Justinian în România, care a fost constatată şi admirată de toţi oaspeţii religioşi care vizitau Patriarhia Română, a constituit un mod prin care acesta a dorit să demonstreze puterii ateiste şi comuniste a vremii, că Biserica Ortodoxă Română rămâne puternică „în bătaia vântului pustiitor de credinţă care sufla puternic de la răsărit în vremea sa”.
În ultimul capitol al lucrării, intitulat Patriarhul Justinian Marina în conştiinţa contemporanilor şi urmaşilor, sunt înfăţişate cele mai concludente mărturisiri ale celor care au avut o frumoasă colaborare cu Patriarhul Justinian, având şansa de a-l cunoaşte în toată profunzimea sa, imagine care a fost dăruită publicului prin scrierile lor.
Lucrarea se încheie cu acele Concluzii pertinente care scot în evidenţă imaginea de neegalat a unui conducător aflat în fruntea Bisericii noastre, Biserica Ortodoxă Română având marea şansă ca în perioada nefastă a istoriei poporului român să fie cârmuită de acest om providenţial – un chip mare al istoriei – Patriarhul Justinian Marina.
Lucrarea părintelui profesor Constantin Tudosă este un pios omagiu de preţuire adus memoriei Patriarhului Justinian, fiu al Munteniei şi Părinte Spiritual al României. | VASILE M. DEMCIUC
