> Argument. Cel folosit cel mai des de români – în vremea comunismului – în discuţiile cu sovieticii în privinţa restituirii Tezaurului era… un citat din Lenin! În 1918, acesta îi trimisese o telegramă unui colaborator, în care spunea că „bogatele valori ale guvernului român trebuie păstrate cu cea mai mare grijă, spre a fi predate în bună stare poporului român după doborârea contrarevoluţiei române”. De la acest punct începea (îşi aminteşte Ştefan Andrei) şi demersul nostru în discuţiile cu Brejnev şi Cernenko: „Credeţi că în România, la ora actuală, a fost învinsă contrarevoluţia? Iată ce spune Lenin. Dacă şi pe Lenin îl contestaţi, să nu ne mai cereţi nouă marxism-leninism. Asta a fost teza pe care noi am susţinut-o şi la care sovieticii nu au avut argumente”.
> Bizarerii (istorice). Istoria omenirii este diversă, bogată, inventivă şi uneori plină de bizarerii. Iată, aleatoriu, câteva ciudăţenii (sper) mai puţin cunoscute. 1) La depunerea unui jurământ, romanii obişnuiau să jure pe testicule. 2) Moartea lui Slobodan Milosevic nu a fost de ajuns pentru oponenţii săi. I s-a introdus un ţăruş în inimă, pentru a-i distruge aspiraţiile de a deveni vampir. 3) Mama lui Adolf Hitler a luat serios în consideraţie opţiunea avortului, dar doctorul ei a convins-o să n-o facă. 4) Majoritatea oamenilor au un vocabular limitat la 10.000 de cuvinte, dar experţii cred că vocabularul lui Shakespeare cuprindea în jur de 25.000. 5) Otto, rege al Bavariei, începea fiecare dimineaţă cu uciderea unui ţăran. Pentru a-l potoli, supuşii i-au dat în secret un pistol cu gloanţe oarbe, unul dintre ei se îmbrăca în ţăran şi se prăbuşea intenţionat la pământ la auzul pistolului. 6) Regele Carol al II-lea al Angliei ştergea adesea praful de pe mumiile faraonilor pentru a le absorbi măreţia antică. 7) Puţine lucruri îl deranjau pe Voltaire, cu toate acestea leşina când mirosea trandafiri. 8) Cardinalul Richelieu, om politic de mare importanţă, obişnuia să facă exerciţii fizice sărind peste mobilă. 9) Clădirea în care a fost scrisă Declaraţia de Independenţă a fost înlocuită de un restaurant în care se vând hamburgeri. 10) Biblia nu menţionează trei magi, ci doar trei daruri. 11) Acum 3000 de ani, majoritatea egiptenilor mureau înainte să apuce vârsta de 30 de ani. 12) Romanii foloseau bălegarul uscat de mistreţ drept ingredient pentru steroizi. Conducătorii de care de concurs consumau de obicei o băutură pe baza bălegarului de mistreţ înaintea competiţiilor importante. 13) Chinezii întrebuinţau aluminiul încă din 300 î. Hr., în vreme ce europenii au mai aşteptat încă 1500 de ani. 14) La 1800, dacă cineva încerca să se sinucidă şi nu reuşea, era pedepsit cu moartea. 15) Împăratul Caligula a fost atât de supărat la moartea surorii sale încât a impus un an de doliu, în care nimeni nu avea voie să ia masa cu familia sa, să râdă sau să facă baie, sub ameninţarea pedepsei cu moartea. 16) În Egiptul antic, oamenii îşi rădeau sprâncenele ca semn de doliu când le murea pisica. 17) În Scoţia, acum mulţi ani, s-a inventat un joc cu motto-ul „Gentlemen only. Ladies forbidden”, adică… golf. 18) În 1920, pentru prima dată în istorie, creşte speranţa de viaţă a omului mai mult decât cea a peştişorului de aur. Până atunci, ea era în jur de 48,5 ani, cu 1,5 ani mai puţini decât cea a peştişorului. 19) Obiceiul de a da mâna cu străinii avea iniţial scopul de a arăta că ambele părţi sunt neînarmate. 20) În 1321, Dante a murit la doar câteva ore după ce a terminat de scris Paradisul. 21) Napoleon a luat cele 14.000 de decrete franceze şi le-a transformat în 7 legi. Era prima dată în istoria modernă când legile se aplicau egal pentru toţi. Cele 7 legi ale sale sunt atât de impresionante şi de corecte, încât până în 1960 mai bine de 70 de guverne le-au luat ca model pentru propriile legi. 22) Dacă în Egiptul antic un chirurg pierdea un pacient în timpul operaţiei, i se tăiau mâinile. 23) În Grecia antică, dacă o femeie urmărea vreo competiţie de la Jocurile Olimpice, era executată. 24) Primul contraceptiv cunoscut este bălegarul de crocodil, folosit de egipteni la 2000 î. Hr. 25) În Roma antică, un nas încovoiat era un simbol al calităţilor de lider. 26) Tot în Roma antică se folosea la un moment dat urina ca ingredient pentru pasta de dinţi. 27) Mulţi din cei care păzeau Marele Zid Chinezesc în Evul Mediu rămâneau în zonă toată viaţa, căsătorindu-se şi chiar fiind îngropaţi acolo. 28) Vestalele care îşi încălcau jurământul de castitate erau îngropate de vii. 29) Abdul Kassam Ismael, mare vizir al Persiei în secolul al X-lea, îşi căra pretutindeni biblioteca: 400 de cămile purtau cele 117.000 de volume. 30) S-a calculat că în ultimii 3500 de ani au fost doar 230 de ani de pace în lumea „civilizată”.
> Confuzie. O femeie: de mii de ani, bărbaţii nu au izbutit să se decidă dacă ne vor voluptoase sau virginale. Iar această confuzie ne avantajează.
> Identic. Pentru un autor, a avea inspiraţie, a crea şi a iubi sunt sinonime.
> Minorităţi. America se „colorează” în ritm accelerat: în 2010-2011, peste jumătate dintre copiii născuţi în SUA aparţin minorităţilor etnice şi rasiale. Este „rodul” deceniilor de creştere explozivă a imigraţiei, fenomen care se află în ultimii ani într-un proces de încetinire.
> Noroc (dar… până când?). O vorbă genială a lui P.P. Carp: „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni”. Să înţeleg că politicienii sunt piaza-rea a acestei ţări norocoase? Anii de după 1990 îndreptăţesc întrebarea.
> Seminţe. „Închipuiţi-vă că aţi pus în pământ seminţele unei plante despre care ştiţi că are nişte flori minunate, dar nu ştiţi că ea înfloreşte numai la o sută de ani. Astfel de plante sunt rare, dar ele există. Aşteptaţi nerăbdători, neliniştiţi… Nerăbdarea voastră dovedeşte că nu cunoaşteţi natura acelei plante care dă nişte flori atât de minunate. Iată însă alte seminţe care dau flori numai după câteva săptămâni; vă plac mai mult, dar aceste flori sunt unele obişnuite… Orice activitate în care vă angajaţi se aseamănă cu o sămânţă pusă în pământ. Dacă obţineţi repede nişte rezultate, sunteţi satisfăcuţi; întrebaţi-vă însă uneori dacă aceste seminţe care se dezvoltă repede sunt cele mai bune. Adesea, este mai degrabă contrariul.” (O. M. Aivanhov)
> Slăbiciune. „Fii bun, dar fereşte-te să creadă lumea că poţi fi numai bun.” (N. Iorga) | Cezar STRATON
