Suceava merită măcar o revoltă

Ion Drăguşanul

 ¤ După ce va fi fost pe cale să se răzgândească, Ion Drăguşanul confirmă că pe 28 noiembrie va distruge câte un exemplar din cărţile dedicate memoriei bucovinene pe care le-a semnat sau la care a lucrat 

În urmă cu mai bine de o lună, scriitorul şi publicistul Ion Drăguşanul anunţa, într-un comunicat de presă: „În 28 Noiembrie 2012, ora 12, Ziua Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, în faţa palatului administrativ din suceava, simbol al prefecturii, al consiliului judeţean, al primăriei sucevei şi al primăriilor din judeţ, al inspectoratului şcolar judeţean şi al centrului cultural «bucovina», voi distruge exemplarele din biblioteca personală ale zecilor de cărţi pe care le-am închinat, de-a lungul anilor, memoriei şi culturii bucovinene. În fond, nu mai avem nevoie de memorie şi de cultură, ci de sarmale. Trăiască victoria în alegeri a sarmalelor publice!”…

Ieri, Ion Drăguşanul ne-a transmis, printr-un email, că deşi la un moment dat s-ar fi gândit să renunţe la actul său de protest, cu explicaţia că “Suceava nu merită nici măcar o revoltă”, acum s-a decis “totuşi” să se ţină de cuvânt: “pe 28 noiembrie, am sa distrug câte un exemplar din cărţile pe care le mai am, scrise sau doar lucrate de mine şi închinate memoriei bucovinene”. Se va ţine de cuvânt doar pentru sine (“îmi uşurez sufletul”), precizează el, întrucât este convins că protestul său “nu înseamnă nimic”. Mesajul lui Ion Drăguşanul e însoţit de un text cu ţintă politică precisă, pe care îl redăm în cele ce urmează. | L.D. CLEMENT

Vă doresc numai bine, viitorilor ieşeni!

Bucovina nu mai există, iar Suceava nu-i decât o înduioşătoare trufie a clipei.

În curând, nici măcar trufia aceasta, aparent nevinovată, nu va mai exista.

Vom fi cetăţeni ai regiunii Iaşi, halal să ne fie!

Nimeni nu ne întreabă nimic, cuvântul „referendum” dispare din discursul clasei politice, care ne ţine loc de stat, de soartă, de osândă.

Iar dacă şi şansa referendumului dispare, rămânând doar cu rol de ghioagă în disputa pentru putere dintre partidele politice, atunci, pentru mine, nici „alegeri” nu mai există, la prostirea publică de-a mersul la urne „democratice” urmând să renunţ de bună voie.

Conştient.

E trist, dar resemnant, să constaţi că trăieşti în locuri fără identitate, între oameni fără identitate, dar, deşi Suceava şi făloşenia numită Bucovina nu merită nici măcar un protest, am să-mi duc revolta până la capăt.

În 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, la ora 10, în faţa bustului lui Ciprian Porumbescu, am să distrug toate cărţile pe care le-am scris sau doar le-am lucrat, începând cu cele două cărţi, de proză şi de poezie, ale lui Ciprian.

Nu sunt şi nu suntem aşa cum ne-a imaginat Porumbescu în muzica lui, şi dacă eu nu mă pot jertfi, măcar pe el şi pe toţi ai lui să-i jertfim.

Noi nu am fost şi nu suntem îndreptăţiţi la memorie. Prin urmare, memoria trebuie sacrificată.

Bucovina şi Suceava nu pierd nimic. Dimpotrivă, câştigă.

Dobândeşte, în acea zi, un dicţionar al scriitorilor bucovineni, toţi în viaţă şi în floare, semn că proletcultismul biruie definitiv.

Va ţopăi fericită într-un spectacol folcloric, la care toate provinciile cântăcioase şi jucăuşe vor lua parte, prin reprezentanţi.

Reprezentanţii noştri vor ţine discursuri, iar istoria va reîncepe cu ei.

Va fi bine. Prin urmare, vă doresc numai bine, viitorilor ieşeni! | Ion DRĂGUŞANUL