„Pacienţii români pot beneficia de servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică sau logopedie doar dacă plătesc, întrucât CNAS nu încheie contracte cu cabinetele medicilor de profil, deşi zilnic sunt aproape 8 sinucideri, avertizează Colegiul Psihologilor. Aproximativ 40% din populaţia României, din mediul rural, nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică şi nu cunoaşte ce este un psiholog.” („ADEVĂRUL”, vineri-duminică, 2-4 noiembrie 2012, pg, 3, Eveniment)
…Am citit cu întârziere această informaţie aiurea din ediţia tipărită a cotidianului „Adevărul”, publicată sub titlul citat (dar nereprodusă şi-n ediţia online) şi ne oprim puţin asupra ei, în încercarea de a corija erorile jurnalistice de percepţie asupra subiectului:
– CNAS nu încheie (din nefericire!) contracte cu cabinetele psihologilor de profil; nu există… cabinete medicale de psihologie, cum crede „Adevărul” (iar medici-psihologi nu există decât dacă au licenţă + specializare/ drept de liberă practică pe specialităţi psihologice);
– chestiunea legată de CNAS e una, dar e cel puţin bizară mirarea cotidianului „Adevărul” că psihologia nu se practică şi altfel decât „pe bani”; câtă vreme, de exemplu, nici jurnaliştii nu oferă servicii comunitare gratuite şi nici (apropo de paralela de mai sus) medicii nu-şi practică meseria pe nasturi şi pe săru’ mâna! | P.C.M.
>>> Iată subiectul tratat corect de agenţia Mediafax;
>>> Şi iată comuncatul Colegiului Psihologilor din România (COPSI) care a generat cele două (diferite) abordări publicistice.
