Sala de arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” s-a dovedit cu totul neîncăpătoare vineri după-amiază, cu prilejul ediţiei din acest an a Salonului literaturii române din Bucovina, manifestare iniţiată de cercetătorul literar Emil Satco. Scriitorii invitaţi din ţară şi scriitorii suceveni, alături de elevi, câteva zeci, de la colegiile „Mihai Eminescu” (alături de prof. Cornelia Bratu) şi „Petru Rareş” (alături de prof. Gheorghe Cîrstian) au umplut sala până la refuz; iar „refuzaţii” nu s-au speriat de aglomeraţie, populând holul (conţinând mai multe vitrine şi mese cu volume ale scriitorilor suceveni şi de la editurile invitate) şi cabinetul de arte de alături. Temele oficiale ale salonului au fost „Poeţi optzecişti editaţi de Paralela 45 şi Charmides” şi (colocviul astfel intitulat) „Fenomenul optzecist în zilele noastre”, dar, fireşte, inevitabilă a fost tema „Nicolae Labiş” (în epocă şi în posteritate). Cu regretul de a nu fi asistat la dialog (despre care am aflat că, pe alocuri, a fost „aprins” – şi i-a stat bine aşa), am reţinut din discuţiile anterioare că optzeciştii au devenit azi şaizecişti (ca vârstă) şi s-ar fi cam amestecat (ca expresie, ca receptare) cu douămiiştii. Fără a apărea un răspuns clar dinspre ei cu privire la poezia de azi sau la cea de mâine. Răspuns pe care mă tem că nici concurenţii de acum sau de la recentele ediţii ale concursului de poezie (încă?) nu sunt în stare să-l avanseze. Însă dacă răspunsul pentru poezia care se va scrie se lasă aşteptat, cel referitor la poezia deja scrisă a fost furnizat, pe loc, printr-un recital al poeţilor invitaţi.
Reamintim că la Salon s-au lansat cărţile „Ion Creangă – Spectacolul disimulării” (de Adrian Dinu Rachieru), „Caii din Perugia” (Paul Gorban), „Poveşti filosofice cretane şi alte poezii din insule” (Liviu Antonesei), „Traian Brăileanu. Întruchipările raţiunii” (Alexandru Ovidiu Vintilă), „Junimea literară. Bibliografie” (Alis Niculică), „Letopiseţul de mătase” (Constantin Hrehor). | L.D.C.
