Către: Parlamentul României, Guvernul României, Candidaţii pentru Parlamentul României, Preşedinţii Partidelor Politice din România
Respectaţi viitorul ţării!
– o campanie pentru viitorul României –
Stimată Doamnă, Stimate Domn,
Ignorarea importanţei pe care o au elevii, studenţii şi tinerii absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior românesc în construirea şi consolidarea viitorului României reprezintă una dintre cele mai grave erori pe care instituţiile statului le pot face atunci când trasează priorităţile în care se va investi în vederea dezvoltării societăţii româneşti.
Necesitatea prioritizării nevoilor tinerilor trebuie conştientizată, asumată şi abordată spre rezolvare prin trasarea unor strategii concrete şi coerente şi adoptarea unor măsuri concordante, care să producă schimbări semnificative atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung, conducând la progresul societăţii noastre.
Vă prezentăm, în cele ce urmează, argumente care arată importanţa deosebită dar şi urgenţa intervenţiei dumneavoastră în interesul educaţiei şi al tinerilor!
1. Beneficiile învăţământului superior – ce câştigă statul prin educarea tinerilor?
Beneficiile învăţământului superior sunt indiscutabile. Conform OECD1, un stat câştigă zeci de mii de dolari de pe urma fiecărui absolvent de studii superioare (în medie, între statele OECD, 91036 dolari pentru fiecare absolvent de sex masculin). Se adaugă creşteri semnificative ale toleranţei, ale participării la viaţa democratică şi scăderi ale costurilor legate de sănătate. În România, rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele fără studii superioare este de 40,5%, pe când pentru persoanele cu studii superioare aceasta se dublează2, ajungând la 82,1%. Studiile care analizează proiecţiile pieţei muncii în Europa pentru anul 20203, arată clar tendinţa de creştere a nevoii de forţă de muncă înalt calificată, estimându-se că numărul de locuri de muncă pentru populaţia cu studii superioare va creşte cu aproximativ 20 de milioane, în timp ce numărul de locuri de muncă pentru populaţia cu un nivel scăzut de educaţie va scădea cu aproape 12,5 milioane. Contrar convingerii multora, România este pe penultimul loc în Europa la ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani cu studii superioare4, cu un procent de doar aproximativ 18,1%. Statul suportă cheltuielile de şcolarizare doar pentru aproximativ o treime din totalul de studenţi – aceste cheltuieli fiind în general de sub 1200 de euro/an/student. În total, investiţia în învăţământul superior a statului Român în ultimii ani se situează la un nivel foarte scăzut – sub 0,5% din PIB-ul României.