Abordăm acest subiect ca sprijin în lectura textului alăturat (care face trimitere la un test Raven), dar şi în contextul în care, în ultimii ani, mai ales dinspre Internet, suntem adesea invitaţi să efectuăm fel de fel de „teste psihologice” sau „psihoteste”, cu precădere în scop de divertisment (deşi nu întotdeauna ne este clar acest aspect!) sau, în cel mai bun caz, eventual, pentru a ne consolida, în faţa computerului şi dincolo de el, stima de sine. Nu în ultimul rând, fiindcă apar situaţii când este chiar necesar să „rezolvăm” astfel de teste. Aşadar precizăm că testele psihologice etalonate (scalate), de ex. Raven, sunt teste aplicate numai şi numai de persoane specializate (cărora le sunt vândute de instanţe specializate numai dacă sunt atestate în acest scop!), în condiţii date şi urmărind obiective clare.
> Raven – Este considerat a fi unul dintre mai celebre teste de măsurare a inteligenţei. De fapt, el măsoară „factorul G”, inteligenţa generală, nivelul de dezvoltare mentală a unei persoane. Când spune „Raven”, specialistul se referă la mai multe variante de test, care se aplică în funcţie de persoană şi de context: Matricile progresive standard, Matricile progresive avansate, Raven colorat, Raven necolorat, fiecare cu număr diferit de itemi.
> CPI (California Psychological Inventory) – Considerat a fi unul dintre cele mai performante instrumente pentru evaluarea personalităţii umane adulte normale. Are în vedere dimensiuni majore ale personalităţii umane, conţinând 20 de scale primare, 3 scale vectoriale şi până la 13 scale secundare. Se utilizează în situaţii variate, clinice şi de adaptabilitate socială (diagnoza devianţei, a delicvenţei), însă face parte şi din aplicaţii privind selecţia de personal, orientarea vocaţională, dezvoltarea carierei.
> FPI (Freiburger Personlichkeitsinventar) – Numit uneori „fratele mai mic al lui CPI”, este un inventar multifazic ce măsoară factori de personalitate. Evaluează personalitatea adultă şi este folosit mai ales în psihologia muncii, industria organizaţională (cu referire la relaţiile persoanei cu domeniul ocupaţional, profesii, valori profesionale, preferinţe vocaţionale, motivaţie, activitate în condiţii de program solicitant şi de stres), în domeniul educaţional, de consiliere a carierei, dar şi în psihologia clinică.
> NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire) – Este vorba despre două chestionare realizate pentru a măsura edificarea personalităţii umane normale. Îmbină o abordare lingvistică şi o analiză factorială, într-un model de definire în 5 superfactori (dimensiuni) ai personalităţii umane. Chestionarele au avantajul de a putea fi folosite asupra unor subiecţi cu probleme de citire, cu nivel scăzut de educaţie, persoane cu deficit de atenţie, care prezintă dislexie etc.
> STAI (Stait Trait Anxiety Inventory) – Inventarul de expresie a anxietăţii ca stare şi trăsătură (cu o variantă pentru copii); probe psihometrice pentru detecţia şi descrierea diferenţială a anxietăţii. Important pentru că decelează starea de trăsătura de anxietate. Util în psihodiagnostic clinic şi terapie, dezvoltare personală, delincvenţă, devianţă, selecţie de personal, consiliere vocaţională.
> STAXI-2 (State-Trait Anger Expression Inventory) – Inventarul de expresie al furiei ca stare şi trăsătură; considerat a fi cel mai de succes instrument de evaluare a furiei. În baza lui se pot cuantifica stările situaţionale de furie, trăsătura de personalitate ce predispune la resimţirea şi exteriorizarea furiei, trăirea internă a furiei, exprimarea externă şi controlul furiei. Utilizat în psihodiagnosticul clinic, diagnoza traumelor, delincvenţă, devianţă, dezvoltarea personală, selecţia de personal.
> LSI (Learning Styles Inventory) – Inventarul stilurilor de învăţare; un instrument de tip „omnibus”, cu 69 de itemi, pentru măsura preferinţelor, temperamentului şi stilurilor de învăţare ale elevilor, informaţii ce sunt utile cu precădere pentru identificarea elevilor cu nevoi şi interese speciale, dar şi pentru identificarea elevilor creativi şi supradotaţi.
> SWS (Survey of Work Styles) – Este o probă structurată utilizată în detecţia modelului de comportament de tip A (Type A Behavior Pattren), care descrie persoanele predispuse spre o manifestare şi o somatizare excesivă a stresului cotidian şi ocupaţional, cu influenţă directă asupra incidenţei afecţiunilor coronariene. Are 96 de itemi (şi 6 suscale structurale) care descriu aspecte psihologice ale comportamentului de tip A: nerăbdarea, furia, implicarea în muncă, sentimentul lipsei de timp, insatisfacţia legată de serviciu, competitivitatea. (psih. GABRIELA CLEMENT | Psihologia.wordpress.com)
Popularity: 6% [?]
155 afişări
