Dr. Marian OLARU:
Institutul „Bucovina” al Academiei Române organizează, anual, o manifestare ştiinţifică mai amplă, cu caracter de bilanţ, la care sunt invitaţi cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţământul universitar, alţi intelectuali preocupaţi de cunoaşterea feneomenelor culturale şi istorice din Bucovina de altădată. Anul acesta, pe 10 şi 11 noiembrie 2011, la Hotel Gerald’s din Rădăuţi, Institutul„Bucovina” al Academiei Române în parteneriat cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale şi Societatea Pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a organizat o conferinţă ştiinţifică internaţională, cea de a IV-a în organizarea cercetătorilor de la Rădăuţi. În conformitate cu Declaraţia participanţilor la Conferinţa internaţională de la Rădăuţi, din 3 iunie 1996, aceste reuniuni ştiinţifice internaţionale trebuiau să se desfăşoare pe rând, la Augsburg, Cernăuţi şi Rădăuţi, la un inteval de doi ani. După anul 2000, ritmicitatea întrunirilor ştiinţiife internaţionale nu a mai fost respectată, doar Institutul „Bucovina” al Academiei Române fiind cel care mai realizează astfel de manifestări. Dintre partenerii iniţiativei tripartite de studiere sistematică a istoriei şi culturii Bucovinei, asumată în anii 90 ai secolului trecut, se cuvine să apreciem în mod deosebit participarea cercetătorilor Luzian Geier şi Otto Hallabrin de la Bukowina Institut din Augsburg şi a domnului dr. Ortfried Kotzian, director al HDO din München, Germania.
După deschiderea oficială a lucrărilor conferinţei internaţionale, la care a fost prezentă d-na subprefect Angela Zarojanu, dl Simion Sticleţ, viceprimarul municipiului Rădăuţi şi dl dr. Daniel Hrenciuc, preşedintele Comisiei de Învăţământ şi Cultură a Consilului Municipal Rădăuţi, conferinţa a debutat cu vernisarea expoziţiei intitulată: Mărturii documentare privind stabilimentele balneoclimaterice ale Bucovinei. Iniţiator de proiect şi realizator a fost d-na Simona Palagheanu, şef seviciu la SJAN Suceava. Prezenţa lucrătorilor de la SJAN Suceava, cu expoziţii circumscrise tematicii conferinţei Institutului „Bucovina”, consolidează legătura care există între cercetarea ştiinţifică şi cei care sunt în slujba păstrării şi valorificării tezaurului memoriei naţionale.
Conferinţa ştiinţifică internaţională de la Rădăuţi a fost închinată centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, unul dintre întemeietorii instituţiei ştiinţifice de la Rădăuţi, fost vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte de onoare al Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina. Acesta spunea, în 1996, că gândul de a contribui la cercetarea trecutului Bucovinei „ar putea ajuta câtuşi de puţin la supravieţuirea virtuţilor acestei regiuni născute din valurile Istoriei, mă face să sper că nu irosesc anii care mi-au fost dăruiţi”. Iar contribuţiile sale la înţelegerea unor fenomene şi procese istorice ale provinciei sale natele au fost esenţiale, precum în domeniul traducerii unor izvoare istorice de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din secolul al XIX-lea, al demografiei istorice, cel al Ausgleichului, „modelul Bucovina” şi Monarhia Austro-Ungară etc.
Pentru a evoca personalitatea academicianului Radu Grigorovici, fizicianul devenit redutabil istoric al Bucovinei, au fost prezenţi la Rădăuţi sau au trimis comunicări: Dimitrie Vatamaniuc, m.o al Academiei Române, dr. Ortfried Kotzian, dr. Manfred Rehbinder, dr. Nadia-Ruxandra Mezincescu, dr. Rodica Grigorovici-Marchidan, Natalia Masijan, dr. Andrei Deveny, drd. Schipor Vasile, dr. Mihai Popescu, dr. Rodica Iaţencu, Petru Bejenariu şi Dumitru Teodorescu. Acest prim calup de comunicări a fost întregit cu prezentarea ppt., Czernowitz Art Gallery. Im piam memoriam acad Radu Grigorovici şi de vernisarea expoziţiei Dezvoltarea edilitară în Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Iniţiatorii şi realizatorii proiectului au fost Claudiu Macsim şi drd. Simina-Octavia Stan de la SJAN Suceava.
Cea de a doua serie de comunicări circumscrise tematicii conferinţei internaţionale a fost susţinită de dr. Ștefan Purici, Otto Hallabrin, dr. Mihai-Ștefan Ceauşu, dr. Florin Pintescu, dr. Ilie Luceac, dr. Harieta Mareci-Sobol, drd. Ligia-Maria Fodor, dr. Cătălin Turliuc, dr. Ion Mareş, dr. Liviu Pauc, dr. Constantin Ungureanu, drd. Ștefăniţa-Mihaela Ungureanu, dr. Arcadie Bodale, Mirecea Irimiescu, Elena Pascaniuc, Mihai Camilar, Luzian Geier, dr. Doina Iavni, drd. Vasile Schipor, dr. Marian Olaru şi dr. Ovidiu Bâtă. Autorii au abordat în studiile prezentate teme ca: autonomia Bucovinei, administraţia Bucovinei în perioada auonomiei, particularităţile mişcarii politice a românilor bucovineni, rolul familiei Hurmuzaki, copilăria în fotografii de epocă, naţionalism şi minorităţi, datarea Bisericii „Sfântu Nicolae” din Suceava, un militant – dr. Emilian Sluşanschi, recensămintele populaţiei din Bucovina din 1880-1890 şi 1930, presa din Monarhia Habsburgică (1848-1868), documentele referitoare la Bucovina în Arhiva de Război de la Viena, activitatea Societăţii pentru Cultură, artistul rădăuţean Hubert Worty-Wimmer, activitatea preotului Simion Cobilianschi, cultura populară din Bucovina, Nicolai Grămadă, tradiţia intelectuală din Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea, presa, literatura şi identitate naţională, Bucovina şi bucovinenii la sfârşitul secolului al XIX-lea în cuvânt şi imagini etc.
Fiecare panel cu comunicări a fost însoţit de dezbateri pe marginea celor prezentate şi de un semnal editorial cu cărţi şi reviste de istoria şi cultura Bucovinei. În dezbaterile susţinute a fost evidenţiat entuziasmul celor care au participat la conferinţă, dată fiind puţinătatea mjloacelor şi resurselor alocate cercetării; numărul mic de specialişti care se ocupă cu cercetarea acestui domeniu – istoria şi cultura Bucovinei; răspândirea extraordinară a surselor istorice, destinul arhivelor Bucovinei fiind unul similar celui al provinciei şi al locuitorilor acesteia; nevoia reală a editării izvoarelor istorice pentru realizarea ulterioară a unor lucrări de sinteză care să răspundă exigenţelor actuale ale dezvoltării ştiinţei istorice şi a istoriei culturii etc.
Între punctele tari ale acestei conferinţe reţinem: numărul mare al celor care s-au înscris pentru a participa la lucrările conferinţei – 36, au participat 34; aceştia fiind din ţări ca Germania, Elveţia, Ucraina, Republica Moldova şi România; calitatea deosebită a comunicărilor, rod al cercetărilor aprofundate în domeniul abordat; diversitatea tematică şi perspectivele multiple de cercetare a istoriei şi culturii Bucovinei din secolul al XIX-lea; nevoia dezvoltării cercetării folosind oportunităţile oferite de cultura proiectului, cooperarea inter şi transdisciplinară pentru cercetarea istoriei şi culturii Bucovinei; precum şi realizarea parteneriatului pentru realizarea proiectului conferinţei ştiinţifice internaţionale între instituţii de stat – SJAN Suceava, organizaţii neguvernamentale – SCLRB şi instituţii de cercetare ştiinţifică – Institutul „Bucovina” al Academiei Române.
Trecut prin multitudinea exigenţelor privind cercetarea istoriei şi culturii Bucovinei, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul de cercetare în municipiul Rădăuţi, care a organizat manifestarea ştiinţifică prezentată mai sus, pe lângă diversele proiecte de cercetare realizate pe parcursul existenţei sale, în ciuda a numeroase potrivnicii a reuşit să editeze 36 de numere ale publicaţiei „Analele Bucovinei” şi 32 de lucrări în Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii”, intră în cel de al douăzecilea an al existenţei sale sub semnul maturităţii.