În organizarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării a USV, 80 de tineri cercetători din ţară şi străinătate, într-o conferinţă pe tema discursului critic şi a variaţiei lingvistice

Conferinţa Internaţională „Discurs critic şi variaţie lingvistică. Noi perspective de investigare: receptări, analize, deschideri” are loc, astăzi şi mâine, la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, supunând dezbaterii – potrivit informaţiilor primite de la prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării – investigaţii realizate de tineri cercetători (conferinţa se adresează cu precădere doctoranzilor) şi rezultatele obţinute în domeniul filologic (exegeză si hermeneutică literară, analiză lingvistică, istoria limbii, traductologie). De asemenea, această reuniune ştiinţifică propune un cadru de comunicare şi împărtăşire de experienţe academice în scopul dezvoltării profesionale şi al cooperării interuniversitare din spaţiul european. „Evoluţia cunoaşterii în domeniul cercetării literare predispune fie la reevaluări critice ale metodelor de investigare, utilizate anterior în ştiinţa literaturii, fie la propunerea de metode novatoare aplicate fenomenului creaţiei. Datorită diversităţii şi multiplicităţii mijloacelor de construcţie, discursul literar reprezintă, pentru analiza lingvistică, un obiect complex care solicită instrumente de investigare diversificate şi complementare, unele dintre ele instituite de mult timp, altele fundamentate în ultimele decenii”, ne-a precizat prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, aflat în fruntea comitetului de organizare a reuniunii ştiinţifice.
Conferinţa reuneşte aproximativ 80 de tineri cercetători din România, Germania, Franţa, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Suedia, Polonia, Ucraina, Iran şi Coasta de Fildeş. Cele patru secţiuni, în limbile română, germană, franceză şi engleză, se desfăşoară în sediul Universităţii sucevene, conferinţa urmând a fi deschisă mâine, de la ora 9.30, în aula din corpul E, cu o sesiune de conferinţe în plen, susţinute de germaniştii prof. dr. Hans Wellmann de la Universitatea din Augsburg, Germania („Zur Stilistik privater Tagerbücher”), şi prof. dr. Ana Ruiz de la Universitatea Autonomă din Madrid, Spania („Intertextualidad en literatura intercultural / literatura digital. Nuevos lectores para un mundo en cambio”), precum şi de romanistul prof. dr. Cornel Munteanu de la Universitatea Jagiellona Cracovia („Discurs şi metodă în eminescologie”). 
Comitetul ştiinţific al conferinţei este condus, din partea Academiei Române, de acad. Marius Sala, având în componenţă, pe lângă reputaţi universitari suceveni, specialişti recunoscuţi de la universităţi din Canada, Franţa, Polonia, Grecia, Marea Britanie, Germania, R. Moldova, precum şi din alte centre universitare româneşti. Dintre suceveni, din comitetul ştiinţific fac parte universitarii Sanda-Maria Ardeleanu, Albumiţa-Muguraş Constantinescu, Mircea A. Diaconu, Rodica Nagy, Elena-Brânduşa Steiciuc. Demn de semnalat este şi faptul că din comitetul de organizare fac parte, în majoritate, tinere cadre universitare de la Suceava: lector univ. dr. Raluca Dimian, lector univ. dr. Daniela Petroşel, asist. univ. drd. Ioana-Crina Coroi, drd. Oana Strugaru. De asemenea, majoritatea secţiunilor sunt moderate de suceveni: Sanda-Maria Ardeleanu, Mariana Boca, Onoriu Colăcel, Daniela Petroşel, Ioana-Irina Coroi, Raluca Dimian-Hergheligiu, Codruţ Şerban.
Printre cercetătorii care urmează să prezinte lucrări am întâlnit nume de la Bucureşti, Tg. Mureş, Timişoara, Braşov, Oradea, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi, fireşte, Suceava, dar şi de la universităţi din New York, Virginia, Berlin, Brest, Kassel, Lund, Cracovia, Rasht, Cocody-Abidjan, Cernăuţi, Bălţi, Chişinău.
Din titlurile lucrărilor, se pot observa lesne aspectele care îi interesează pe cercetători şi perspectivele lor de abordare. Redăm, în cele ce urmează, titlurile lucrărilor prezentate de suceveni: Ioan Fărmuş – Imaginea cititorului în „Levantul” de Mircea Cărtărescu; Cristina Obreja – Expression de la subjectivité dans le discours télévisuel; Viorica Cojocariu-Blînda – Référence, désignation, extension, dans le discours scientifique géographique aux valences didactiques; Anamaria Fomin – Man’s Cosmization through Symbol in the Thought of Mircea Eliade; Daniela Sbiera – Fremdheit im Spannungsfeld von Faszination und Angst am Beispiel von Thomas Manns Tod in venedig; Laura Mihaileasa –Bemerkungen zur Aufrichtigkeit und Authentizität des Thomas Mannschen Tagebuchs; Dorin Popescu – O perspectivă hermeneutică a textului nicasian. Teluricul, corinticul şi ceremonializarea textului; Carmina Stoian – Romanele lui Octavian Paler, între estetic şi ideologic; Monica Bilauca – Mass-media şi literatură: ipostaze ale variaţiei lingvistice; Adriana Iftinchi – Particularităţi morfo-sintactice ale graiului din valea mijlocie a Siretului; Adina Coclici –Trăsături ale limbajului didactic religios; Olga Vermeier – Tehnici discursive de reprezentare a etniei rome în presa scrisă; Dinamica semnelor în sistemul poetic eminescian. Poetul, criticul şi „cuvântul ce exprimă adevărul”; Ana-Maria Florescu – Print Modern Advertising: Conceptual Discursive Means; Carl Mohr – Überlegungen zur adequaten Sprachmittlung in der interkulturellen Kommunikation; Cazacu Anca – Curtea interioară a textului – strategii intertextuale în proza scurtă a lui Mircea Nedelciu; Ramona Jitaru – Laboratorul de creaţie al lui Goma. Travaliul formei; Liliana Ţigănaş – Metamorfozele scriiturii în opera lui Norman Manea; Mariana Pasincovschi – Paul Goma. Voletul autobiografic: opera între semnificaţie şi structură; Mihaela Teodor – Spaţiul în nuvela fantastică eliadescă; Georgeta Ţan – Norman Manea şi feţele exilului. Reliefarea exilului interior în opera maniană; Daniela Petroşel – Ficţiunea interactivă: între joc şi literatură; Alestar Silvia Oana – La distorsion temporelle comme générateur narratif chez Boris Vian; Gina Puică, Théodore Cazaban et son unique œuvre; Raluca Dimian Hergheligiu – Literatur und Fotografie; Mihai Crudu/Raluca Boiciuc (Şcoala Philadelphia) – Zur mannigfaltigen Versprachlichung des Verbes “Sterben” durch euphemistische bzw. Dysphemische Phraseologismen.
  Conferinţa Internaţională „Discurs critic şi variaţie lingvistică. Noi perspective de investigare: receptări, analize, deschideri” se desfăşoară în cadrul proiectului Provocările cunoaşterii şi dezvoltare prin cercetare doctorală PRO-DOCT, cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, fiind organizat de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării. (L.D. C.)