L.D. CLEMENT:
E un subiect ce se ţine ca scaiul, ca râia, în variante din cele mai surprinzătoare. Surprinzătoare?! Ba bine (nu, nu-i bine!) că nu! Ştiţi povestea recentă a educatoarei de la Dorohoi. Iar dacă încă nu o ştiţi, rezumată e doar atât: după ce a fost supravechetoare la bacaloriat, a dat notă explicativă conţinând o probă individuală, suplimentară, de necunoaştere a limbii române scrise. Acum zic unii c-o să-i facă nu ştiu ce; chiar s-o concedieze. Dar mă întreb: în ce articol, paragraf, literă o vor ţintui pe biata absolventă de pedagogic (cel mai probabil) cu bacaloriat şi în ce articol etc., pe toţi cei care, într-un fel sau altul, au evaluat-o până acum? Însă deocamdată se pare că autoacuzatei i se protejează identitatea, ca şi cum i s-ar aplica onesta prezumţie de nevinovăţie (?). Semn că i s-ar putea aplica şi tratamentul buretelui care şterge totul. Dorohoianca este însă doar un exemplu contextual de agramat cu diplomă în exerciţiul funcţiunii. Spun asta ca un apel la toate situaţiile în care am recunoscut în juru-ne, scriind ori vorbind, atâţia alţi agramaţi, unii dintre ei cu diplome mult mai grele sau chiar semnatari de diplome. Spun asta şi fiindcă, adesea, astfel de erori ilustrează şi alte carenţe din pregătirea unor indivizi ajunşi să facă şi să dreagă. Şi de aceea mă gândesc că nefericita educatoare ar putea fi pedepsită doar cu o temă pentru vacanţă, cam aşa: să scrie de 100 de ori Sa făcut aceste erori fără intenţi cu cratimă, acord şi cu un „e” în plus, că la „e” încă nu e criză. Cu o lacrimă pe obraz stoarsă din gândul că cei neprinşi rămân negustori cinstiţi.
Cei mai mulți agramați i-au dat așa zisele postliceale cu profil pedagogic, nu liceele pedagogice. Sunt absolventă de liceu pedagogic, am dat și treapta a II-a,nu trecea nimeni fără a ști limba română.