L.D. CLEMENT:
Comparaţia e posibilă, de ce să nu fie, deşi multe dintre variabilele în chestiune sunt diferite, chiar mult diferite. Şi poate tocmai de aceea exerciţiul unei comparaţii merită realizat, pentru provocarea care îl implică. Printre altele, aş putea spune că, la recenta ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, cel mai scump bilet la o piesă a fost de 20 de lei (poate şi datorită contextului). La Suceava (care îşi conturează, după cum se ştie, un teatru al ei), iată, recenta piesă adusă pe cea mai mare scenă (dintre cele 2-3) a urbei s-a dat urmărită pentru un bilet de 5 ori mai scump. Plus o întâmplare. Tot la Sibiu, am dorit să urmăresc un concert al orchestrei filarmonicii locale (13 lei!) şi m-am străduit să-mi procur bilet chiar la deschiderea casei. Iar când a fost să optez pentru loc, am fost surprins să constat că trei sferturi din sală era deja ocupată. Când îşi cumpăraseră ceilalţi bilete?! era mirarea mea căreia i s-a răspuns tot atunci, simplu: aceştia sunt abonaţi. Pe alţi „abonaţi” aveam să-i întâlnesc, bunăoară, în spaţiul Templului Evreiesc, unde se programa un concert de muzică pop interpretată a capella de un (redutabil, aveam să aflu) sextet maghiar. Eram curios dacă şi ce public va avea spectacolul şi aveam să constat că sala s-a umplut ochi, cu un public educat, cu vârste între 16 şi 80 de ani (şi echilibrat pe vârste!), de-a fost nevoie şi de câteva scăunele. În fine, sunt multe de spus; a fost însă un prilej de a recunoaşte existenţa unei comunităţi. Iar când vorbim despre o comunitate ca atare, portretul ei deplin se recunoaşte-n cultură; inclusiv cea administrativă, politică, economică etc. Adică în viaţă continuă, din generaţie în generaţie, plină de conţinut, ghidată de repere de valoare. Acum, la încă o zi a Sucevei, consider că ne putem gândi serios la acest aspect, cu toţii. Avem de construit, desigur; şi încă mult avem de construit. Dar de ce să nu construim? Putem, cu siguranţă, chiar şi la vremuri sărace. Esenţial este, îmi spun, să nu (ne) fim tocmai noi primele piedici!
