Se împlinesc 100 de ani de când Maria Sklodowska-Curie primea a doua oară Premiul Nobel pentru chimie, după ce în 1903 era onorată prima oară cu suprema distincţie pentru fizică. Ea, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză, născută la Varşovia în 1867, soţia lui Pierre Curie; cei doi soţi au descoperit şi izolat în 1898 două noi elemente radioactive, radiu şi poloniu în minereul de oxid de uraniu nativ, cel de al doilea denumit astfel în onoarea ţării de origine a savantei, Polonia. În 1903, Maria şi Pierre au primit amândoi Premiul Nobel alături de Henri Becquerel, care în 1896 descoperise fenomenul de radioactivitate la uraniu.
Acum, la un secol, Seimul Republicii Polonia a declarat anul 2011 „Anul Maria Sklodowska-Curie”, precizând că „niciun monument nu este prea măreţ pentru o persoană dăruită nu doar cu mari aptitudini, ci şi cu o voinţă atât de puternică, în stare să schimbe lumea”. În capitala Poloniei, în Nowe Miasto (Oraşul Nou), fondat acum 5 secole, pe strada Freta la nr. 16, într-o clădire tipică arhitecturii secolului XVIII, am vizitat cândva Muzeul Maria Sklodowska-Curie în casa unde în 1867 s-a născut celebra savantă. Strada Freta se opreşte în Barbacan, un zid de apărare din secolul XVI care adăposteşte Oraşul Vechi până în Zamek Krolewski (Castelul Regal), lângă piaţa străjuită de Coloana Regelui Sigismund III – Vasa, rege al Poloniei şi Suediei între anii 1592-1599.
Maria Sklodowska-Curie este singura în lume care a primit de două ori Premiul Nobel pentru două ştiinţe diferite. La vârsta de 19 ani a plecat în Franţa, înscriindu-se la Universitatea Sorbona din Paris, ea fiind prima femeie din istoria Sorbonei care a dat admitere şi la fizică, şi la chimie. În 1893 este licenţiată în fizică şi nu mult după aceea şi în matematică. Provenea dintr-o familie cu tradiţii culturale şi patriotice, încât adolescenta care stăpânea 5 limbi străine şi care era interesată şi de sociologie şi de psihologie ajunsese în situaţia să fie ameninţată cu deportarea.
În 1903, primea împreună cu Pierre, soţul ei, Premiul Nobel pentru cercetări de radioactivitate. Lumea afla de prima femeie laureată Nobel şi care provenea dintr-o Polonie inexistentă geografic după un şir de împărţiri între puterile vecine. Radiul şi poloniul nu sunt singurele ei descoperiri, pentru că radioactivitatea artificială a deschis drumul terapiei oncologice prin iradiere. În Primul Război Mondial mergea pe front pentru instruirea personalului medical în realizarea radioscopiilor cu „radiaţia X”, descoperită în 1895 de fizicianul german Röntgen, laureat Nobel în 1901.
Irène Joliot Curie, fiica lui Marie şi Pierre, educată în spiritul ştiinţelor, primeşte şi ea Premiul Nobel în 1935, la numai un an după moartea mamei sale, pentru cercetări în fizică nucleară şi în chimie. Maria Curie este victima propriilor descoperiri, murind de cancer prin neprotejare. Soţul Irènei, Frédéric Joliot Curie, este laureat Nobel pentru chimie, iar în 1948 a pus în funcţie primul reactor atomic francez. Iată o veritabilă familie de savanţi, o dinastie aristocratică în ştiinţele exacte, cu o largă aplicabilitate practică în toate domeniile, inclusiv cel medical.
În 2009, publicaţia britanică „New Scientists” scria că „Maria Sklodowska-Curie a fost şi rămâne cea mai mare savantă a tuturor timpurilor”. Inaugurarea festivă a anului Maria Sklodowska-Curie a avut loc pe 29 ianuarie la Universitatea Sorbona, în prezenţa preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy. Manifestările dedicate acestei savante se vor încheia oficial la Castelul Regal din Varşovia, pe 25.11.2011. De interes cultural-istoric, adaug informaţia că Premiul Nobel, cel mai prestigios premiu internaţional care se acordă anual, a fost instituit de Alfred Nobel (1833-1896), chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei. Datorez o parte din informaţiile cuprinse în această relatare doamnei Stanislawa Iakimovski, redactor-şef al revistei „Polonus” a Uniunii Polonezilor din România, cu sediul în Suceava, adresându-i şi pe această cale mulţumiri şi recunoştinţa mea.
Anul 2011, „Anul Maria Sklodowska-Curie”
1 2
Comentariul dvs.
ClementMedia.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!