Floarea Învierii

Camelia SIMA:

Pentru că ne mai despart puţine săptămâni de Paşte, celebrarea jertfei Fiului pentru oameni, povestea de astăzi va fi o evocare a uneia dintre florile care ne însoţesc mereu în această sărbătoare.
Narcisa, floare delicată, de culoare albă sau galbenă, cu miezul ei auriu, trăieşte în grădinile copilăriei, cele rămase în amintirile noastre cu zâmbetul bunicii, cea care ne învăţase că este o floare a Paştelui şi are mirosul apropiat de iasomie şi zambile, fiind extrem de populară în parfumeria secolului XX.
În limbajul florilor ea exprimă prietenia, bucuria, numele ei în limba greacă- narke- înseamnă narcotic şi dăruită la naşterea unui copil semnifică întâmpinarea cu bucurie a unei noi vieţi. Când narcisele înfloresc este semn că primăvara a venit cu adevărat şi că vremea rea nu se mai întoarce şi mai este considerată floarea Învierii pentru că apare în preajma acestei sărbători anunţând atât moartea, cât şi învierea. La greci ea este floarea Moirelor, zeiţele ursitoare, iar în Franţa era considerată floarea suferinţei şi a morţii, în evul mediu existând chiar superstiţia că ea ar anunţa moartea cuiva. În China însă este considerată floarea norocului şi este o prezenţă tradiţională în sărbătoarea noului an şi tot narcisa este floarea naţională a regatului Wales.
Originară din nordul Africii, regiunea mediteraneeană şi Europa Centrală, astăzi se cunosc peste 32 de specii de narcise, iar numele ei pare desprins din legenda lui Narcis, tânărul care, îndrăgostit de propriul chip, şi-a găsit sfârşitul în lacul pe oglinda căruia obişnuia să se contemple. La moartea lui, nimfele venite să-l plângă, l-au transformat într-o floare galbenă, delicată şi frumos mirositoare. În parfumerie narcisa devine absolut prin aceeaşi metodă ca şi iasomia, tehnica enfleurage, pentru 300 de grame de absolut fiind necesare 500 de kilograme de flori, speciile cele mai folosite fiind Narcissus poeticus şi Narcissus jonquilla, cultivate în regiunea Ţărilor de Jos şi sudul Franţei şi a fost folosită din cele mai vechi timpuri de către arabi (şi ca remediu împotriva calviţiei) iar în India era folosită la parfumarea sandalelor şi înainte de rugăciune. Actualmente uleiul esenţial de narcise, obţinut şi prin extracţia cu solvenţi volatili, se foloseşte în calmarea nervilor şi eliminarea stresului.
Se regăseşte în notele de vârf şi de mijloc ale parfumurilor de tip soliflor sau buchete florale şi a fost şi ea recompusă chimic datorită costurilor mari de obţinere a absolutului. Astfel, acetatul de fenilmetilcarbinil, acetatul de furfuril, benzoatul de metil, formiatul de n-butil, izobutiratul de p-crezil, cinamatul de feniletil sunt folosiţi pentru a reproduce, a îmbogăţi şi a lifta mirosul de narcisă iar baza florală de tip jonquille este compusă din fenilacetat de feniletil (care nu se regăseşte în stare naturală) şi aldehida fenilacetică.
O regăsim mai rar în parfumeria masculină, în notele de mijloc ale lui Grey Flanel- Geoffrey Beene sau notele de vârf ale lui Lacoste Booster, iar în parfumeria feminină este impecabil redată în Samsara- Guerlain. Susţine buchetul floraldin miezul lui Armani- Giorgio Armani, în Vent Vert- Balmain creat de Germanine Cellier, prima femeie parfumier, în anul 1947, inaugurând clasa parfumurilor floral verzi regăsim un buchet de narcise albe şi galbene într-un tablou olfactiv al primăverii, iar în Miss Balmain, creat de aceeaşi autoare, susţine nota seacă de iasomie într-un parfum chypre cuir.
Dintre parfumurile cu narcise destinate doamnelor mai putem aminti Amazone- Hermes, Parfum d’ete- Hermes, Anthracite Femme- Jacomo, Eternity- Calvin Klein, Boudoir- Vivienne Westwood, Poeme- Lancome, Chloe Narcisse- Chloe, Fracas- Robert Piguet, Magie Noire- Lancome, Parure- Guerlain, DKNY- Donna Karan, Beautiful- Estee Lauder, Spelbound- Estee Lauder, Missoni Aqua- Missoni, Kelly Caleche- Hermes, Vol de Nuit- Guerlain, Diva- Emanuel Ungaro, Vivara- Emilio Pucci, Kashaya- Kenzo, Love in White- Creed, Onde Extase- Giorgio Armani, Mystere- Rochas.