Miros de mărţişor

Camelia SIMA:
Traversăm de puţine zile începutul cel puţin calendaristic al primăverii, anotimp al renaşterii, al culorii, al florilor ce dau în rod şi din care se vor naşte iar şi iar alte parfumuri, unele după reţete secrete, păstrate prin ani, altele ce aşteaptă să se nască. Iubit de unii, îndelung aşteptat de mulţi, martie este încărcat încă din primele zile de tradiţii dragi, româneşti: zilele babei Dochia şi mărţişorul, cele care reuşesc să şteargă semnele de zăpadă din suflet chiar dacă tabloul de afară ne mai contrazice pe alocuri.
Şi pentru că aţi primit deja sau aţi dăruit mărţişoare, îngăduiţi-ne să mai adăugăm unul la cele devenite deja dragi, o poveste desprinsă din tablourile seriei Nymphéas ale pictorului impresionist Claude Monet, tablouri care au reprezentat sursa de inspiraţie a lui Ernest Daltroff atunci când a creat, în anul 1933, pentru casa Caron, parfumul legendar Fleurs de Rocailles, o evocare vie a primăverii într-un parfum tip buchet floral cu note aldehidice, mică bijuterie olfactivă într-un flacon semnat de Felice Bergaud despre care putem spune fără a greşi că este delicateţea în stare pură. Parfumul se deschide cu note de trandafir şi iasomie într-un acord de liliac-aldehide, cu un miez irizat, ireal de alb, de lăcrămioare, garoafe picante, mimoză, violete şi umbre tulburătoare de ylang-ylang pe un pat cald, lemnos, de santal, mosc, civet, cedru roşu şi muşchi de stejar. Dacă Albă ca Zăpada ar fi purtat un parfum, cu siguranţă că nu i-ar fi displăcut Fleurs de Rocailles în clipele sale tihnite din căsuţa piticilor.
Atenţie însă, parfumul a fost reeditat în anul 1993 în varianta unui floral lemnos cu acord principal trandafir, creaţie a Haarman & Reimer, adăugându-se laturii delicate ce evocă sufletul fiecărei femei, o alta, reflectând puterea sa, căci femeia poate fi deopotrivă delicată şi fragilă, dar şi dură asemeni unei stânci. Versiunea contemporană a clasicului atemporal, numit Fleur de Rocailles, la singular deci, se ascunde într-un flacon ce aminteşte de un vas antic căruia i se adaugă o tuşă de modernitate prin motivele florale gravate atât pe flacon cât şi pe buşon. Parfumul se deschide cu note de floare de portocal, violete, într-un acord verde, cu tuşe de piersică, condimentate cu busuioc şi coriandru. Notele de mijloc sunt florale, buchet somptuos de iasomie, tuberoze, ylang-ylang, lăcrămioare, iris, lilac, gardenia, mimoză şi orhidee, iar notele de bază sunt lemnos ambrate, cu santal, mosc, oppanax, cedru de Virginia şi vetiver. „Pas facile a cueillir” este mesajul acestui parfum extrem de feminin.
Tradiţionalul simbol de noroc cu şnur roşu şi alb se însoţeşte de o vreme cu graţia florilor din acest început de nou anotimp: ghiocelul delicat dar anosmic, parfumata zambilă şi delicatele frezii, la care se poate adăuga, cu uşurinţă acum, o lalea ca un potir, o garoafă înfoiată ori clasicul semn al iubirii, trandafirul.
  Chemăm primăvara cu tradiţiile noastre, să vină iar aducând ce are mai frumos: florile care au dormit o iarnă întreagă în flacoanele noastre. Şi dacă în iarna care tocmai se petrece ne-am permis arome mai dense, mai pline, în acord cu aerul rece, semnul de primăvară ne dăruieşte parfumuri uşoare, vesele, care nu se suprapun şi nu estompează mult aşteptata explozie de culoare şi de miros a florilor ce renasc. Lăsăm în urma noastră amestecurile lemnos-moscate ori orientale şi purtăm la încheietură ape florale vii, exprimând bucuria, buchete florale sau chiar parfumuri de tip soliflor delicat (aşa cum sunt cele destinate lăcrămioarei din articolul apărut în luna februarie) mirosuri amintind de Les Jardins de Bagatelle parfumul creat din şapte sute de tipuri de trandafir alb şi de batistele parfumate din secolul XIX epoca parfumurilor delicate şi suave.