7 comentarii la ““Parfumurile chiar vorbesc despre oameni””

  1. Bilcu Elena says:

    Eu as vrea sa scriu un mic comentariu legat de parfumuri in viata mea. Eu in general nu prea am folosit sau nici acum nu folosesc parfumuri decat la ocazii. Asa era obiceiul acum 6o de ani in mediul in care traiam si eu m-am integrat bine in el. Dar,ceea ce vreau sa spun e ca am memoria parfumurilor in foarte multe evenimente din viata mea,placute sau neplacute. De ex; am vazut filmul “Roco si fratii sai”. In apropiere se simtea un miros de parfum si de atunci cand simt acel miros il asociez imediat cu filmul respectiv.Sau daca am fost ,dar nu prea ma inghesuiam sa merg la inmormantari dintr-o frica inexplicabila pentru morti, si am simtit un parfum si acela il asociez cu inmormantarea persoanei respective. Azi parfumul face parte integranta din obiceiurile tineretului de a-l folosi zilnic. Poate gresesc ,poate nu toti, insa parfumul este si va fi cred cel mai placut mod de a-ti face zilnic viata mai frumoasa.

  2. Camelia Sima says:

    Doamnă Bilcu, prezenta dvs. ne onorează, iar comentariul pe care ni l-aţi lăsat îmi aminteşte de acele vremuri nu de foarte demult, când parfumul era considerat ceva decadent. Femeile din “clasa muncitoare” nu aveau nevoie de asemenea tentaţii, nu-i aşa? Din păcate…
    Dar cred că parfumul, ca accesoriu ce întregeşte o ţinută frumosă, ales în concordanţă cu momentul din zi şi ocazia respectivă este aşa cum spuneţi şi dvs. un fel de a ne înfrumuseţa viaţa. Gândiţi-vă numai la sărbătorile abia trecute, cât de pline de miros sunt, aşa cum sunt de altfel şi amintirile noastre. Copilăria înseamnă măr copt, mirosul de lapte, aluatul de pâine, florile de pe câmp sau din grădina bunicii… iar un parfum poate evoca toate aceste amintiri.
    Vă mulţumesc mult pentru comentariu.

Comentariul dvs.