Pentru fiecare popor, folclorul este arta care îi reprezintă identitatea sensibilităţii artistice şi cartea de vizită cu care se
Taraful tradiţional din Botoşana
prezintă în lume. Aceasta pentru că, dincolo de pretenţiile de „compozitoride folclor” ale unor vedete cu o cultură îndoielnică, poporul este marele compozitor anonim al folclorului, ce se exprimă sufleteşte şi artistic în nenumărate variante, între care unele au valoare de capodopere. Că folclorul a constituit şi constituie şi astăzi o sursă de inspiraţie şi regenerare componistică, aceasta este o realitate incontestabilă, ce constituie fundamentul a ceea ce putem exprima prin sintagma cultură etno. Aceasta nu înseamnă negarea oricărei alte forme de cultură, ci exprimă acel segment de cultură care se clădeşte pe valorificarea filonului folcloric în genuri ale artei culte.
Sigur că nu toată lumea gustă folclorul şi nu toată lumea îl preţuieşte, iar acest fapt este regretabil. Cu siguranţă că această situaţie este cauzată, în mare măsură, de cantitatea enormă de kitsch şi de falsuri promovate sub marca folclorului chiar de vedete consacrate. Însă se datorează şi lipsei de educaţie şi de cultură folclorică.
Pentru că şcolile de cultură generală şi şcolile de specialitate profilate pe arte şi-au deschis deja porţile cu o ofertă de educaţie muzicală foarte subţirică, ne-am îndreptat atenţia spre o categorie specială de şcoli care au în oferta lor educaţională interpretarea artistică a folclorului: şcolile populare de artă. Pentru a afla detalii despre oferta educaţională a acestui tip de şcoli, am discutat cu directorul Şcolii Populare de Artă „Ion Irimescu” a Centrului Cultural Bucovina din Suceava, dl. prof. Petre Horvat.
– Care este oferta educaţională a Şcolii de Arte “Ion Irimescu” pentru anul şcolar 2010-2011 în domeniul educaţiei muzicale folclorice? Dar în domeniul coregrafic, ştiind că folclorul este o artă sincretică, ce conexează mai multe arte audiovizuale?
– Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu” – secţie a Centrului Cultural Bucovina – are ca scop principal educaţia artistică a tuturor celor care urmează cursurile în toate domeniile artistice: muzică, coregrafie, artă plastică, artă foto-video-film, artă populară. În ce priveşte folclorul muzical-coregrafic, Şcoala a avut în permanenţă ca obiectiv păstrarea şi
continuitatea tradiţiilor folclorice, atât la nivel individual (solişti vocali şi instrumentişti), cât şi la nivel de grupuri folclorice (clase de dans popular, instrumente populare).
Pentru acest an şcolar, oferta educaţională a şcolii este diversificată pe aproape toate disciplinele artistice: pian, orgă, vioară, canto – muzică clasică, populară, uşoară –, acordeon, clarinet, saxofon, trompetă, ţambal, chitară, pictură, artă decorativă, grafică, caricatură, bandă desenată, dans sportiv şi de societate, dans popular, ansamblu folcloric, arta lemnului, însumând aproximativ 550 de elevi.
Ca noutate, faţă de anul trecut, am inclus în planul de şcolarizare dansul sportiv şi ansamblul folcloric de copii. Ansamblurile folclorice sunt constituite în două aşezări cu tradiţie în folclor: Ciocăneşti şi Poiana Stampei, transformând fostele secţii de dans în noua structură – ansamblu folcloric.
