> „Încă o dată, la Prislop, Bucovina a strălucit. A strălucit prin sobrietate, bun-simţ şi onoare. Nu trebuie să mai amintesc
nimănui că este un an greu. Cu toate acestea, pentru noi, cei care suntem cu sufletul înrădăcinat în cultura tradiţională, a fost o datorie de onoare să respectăm rânduiala şi să fim prezenţi la Hora de la Prislop”, ne mărturiseşte dl Călin Brăteanu, şeful secţiei Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava din cadrul Centrului Cultural Bucovina
Organizat la intersecţia dintre judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Maramureş, Festivalul Interjudeţean de Folclor „Hora la Prislop”, ajuns la cea de-a 42-a ediţie, promovează cultura tradiţională şi naţională. Este un festival în care se perpetuează datina, portul şi, mai ales, cântecul popular, fiind cel mai complex festival de acest gen. Deşi a fost organizat pentru prima dată în 1968, există date istorice care confirmă faptul că încă de pe la anii 1300 pe aceste locuri se organizau târguri în care se realizau schimburi comerciale între diferiţi agricultori. Agricultura a fost practicată pe aceste meleaguri de mii de ani, reuşind să acopere nevoile comunităţii. Păstoritul a fost o activitate de asemenea intensă pe aceste meleaguri, reuşind să reunească o cultură şi diferiţi interpreţi din diverse zone.
În deschiderea festivalului, slujba religioasă oficiată de un sobor de preoţi la biserica din Pasul Prislop a fost urmată de o frumoasă paradă a portului popular, unde au fost admirate costumele neamului românesc, care contribuie cu responsabilitate la perpetuarea credinţelor şi a obiceiurilor străbune.
Întâmpinate cu pâine şi sare, au fost prezente la festival oficialităţi naţionale, judeţene şi locale, care se luptă să promoveze cultura şi tradiţia românească, după cum urmează: dl ministru secretar de stat Vasile Timiş, reprezentant al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, din cadrul Guvernului României; primarul oraşului Borşa, dl Cornel Remus Şteţco; prefectul judeţului Maramureş, dl Sandu Pocol; senatorul Gheorghe Bârle; primarul din Cârlibaba, Gabriel Danciu; viceprimarul de Borşa, Gavril Bota; dl Gavrilă Timiş, de la Consiliul Judeţean Maramureş. Din partea Centrului Cultural Bucovina a fost prezent la eveniment dl Călin Brăteanu, împreună cu o delegaţie de la CCPCT Suceava şi trei ansambluri din judeţ.
Deşi e un an mai greu, afectat de criză, festivalul „Hora de la Prislop”, care este, aşa cum spunea dl prefect Sandu Pocol, „un adevărat brand pentru Maramureş, a reuşit să reunească. încă o dată, într-un cadru mirific, elementele autentice din cele trei zone ale spaţiului folcloric românesc, continuând tradiţia unei frumoase sărbători.
Dl ministru secretar de stat Vasile Timiş, reprezentant al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din cadrul Guvernului României a subliniat că, aflat la cea de-a 42-a ediţie, se poate spune că „Hora a ajuns la maturitate”. „Festivalul are o importanţă cu totul aparte, nu doar pentru comunitatea borşănească, pe raza căreia se desfăşoară, ci pentru spaţiul de nord al României şi nu numai, până la urmă pentru întreaga spiritualitate, cultură, tradiţie românească. Este un loc în care s-au întâlnit înaintaşii noştri de o parte şi de alta a Prislopului, această manifestare fiind amintită în cronici în urmă cu peste 400 de ani. Când venim pe acest pas, ne aducem aminte cu o preţuire cu totul deosebită de Bogdan şi Dragoş, care au trecut pe aceste meleaguri cu peste 650 de ani în urmă, pornind din Maramureş şi descălecând în Moldova. De atunci, acest pas rămâne un spaţiu de trecere şi de legătură, de comunicare între românii din Ardeal, din Transilvania, din Bucovina şi din Moldova. Cu atât mai mult, de când au fost aduse Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, toate pelerinajele se fac prin acest loc. Astăzi ne bucurăm ca această „Horă la Prislop” să fie predeschisă de o slujbă la Mănăstirea „Sfânta Treime”, un nume cu totul aparte, mănăstire închinată Sfintei Treimi, aducându-ne aminte de cele trei provincii româneşti, de aici de la Prislop. Această „Horă de la Prislop” este o horă de conservare a tradiţiilor şi a obiceiurilor noastre strămoşeşti, dar şi de promovare a lor în noul context cultural european şi, de ce nu, internaţional”.
